Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Graba strică treaba

Ieri, cetățenii acestei republici au scăpat de-o belea din programul de guvernare propus inițial de echipa dlui Cioloș. Poate că societatea civilă organizată în Campania Politică fără Bariere a repurtat doar o victorie de etapă sau poate că tehnocrații și-au dat seama de eroare și au corectat-o. 

Poate că dl Dragnea fierbe, poate că dna Gorghiu și dl Blaga nu au nimic de zis pe acest subiect, dar e important să știm, pentru viitor, de ce nu e bine să fie comasate alegerile și de ce nu prea are nicio noimă să fie uniformizate mandatele, nici la 5, nici la 4 ani.

Încep cu uniformizarea, pentru că problema comasării a fost tranșată de Curtea Constituțională.

Să presupunem că, înainte de modificarea din 2003 a Constituției, dl Iliescu sau dl Constantinescu s-ar fi îmbolnăvit și nu și-ar mai fi putut îndeplini atribuțiile. Rezultatul ar fi fost alegeri prezidențiale separate, ceea ce ar fi condus la decalarea mandatelor dintre Președinte și Parlament. Să presupunem că, după plecarea dlui Ciorbea sau a dlui Vasile din fotoliul de Premier, Parlamentul n-ar fi putut învesti un nou Guvern. Rezultatul ar fi putut fi dizolvarea Parlamentului și, prin urmare, decalarea mandatelor dintre Președinte și Parlament.

După modificarea din 2003 a Constituției, situații similare ar fi putut avea loc fie după eventuala victorie a referendumurilor pentru demiterea dlui Băsescu, în 2007 și 2012, fie după eventuala dizolvare a Parlamentului, dacă nu se găseau soluțiile Tăriceanu 2 din martie 2007, Boc 2 din decembrie 2009 sau Ungureanu din februarie 2012 (nu includem soluția Ponta din aprilie 2012, pentru că, la acea dată, Parlamentul n-ar mai fi putut fi dizolvat). Rezultatul ar fi putut fi, din nou, decalarea mandatelor dintre Parlament și Președinte, chiar mai abitir decât ne puteam închipui vreodată.

Lucruri similare se întâmplă, pe baza legislației electorale, la nivelul administrației locale, unde plecarea unui primar, pe caz de deces, de boală, de arest sau condamnare, conduce la organizarea de alegeri (parțiale, ce-i drept), așa încât nu există garanția omogenității între adunările deliberative/legislative (Consilii locale sau Parlament) și agenții executivi (Primarul, în administrația locală, respectiv Președintele și Premierul, la centru). Acest lucru se întâmplă, în primul rând, pentru că așa ne-am construit noi cadrul constituțional și legislația în domeniu, îmbrățișând diversitatea! Întâmplător, tocmai această diversitate contribuie la anti-fragilitatea sistemului politic românesc.

Recunosc, mă așteptam ca echipa de tehnocrați a dlui Cioloș să fi respins din start o asemenea gogomănie, mai ales pentru că mai are și alte restanțe față de criteriile de competență și integritate solicitate în urmă cu o săptămână

Așadar, în condițiile anilor 2015-2020, când politicienii își pierd foarte rapid reprezentativitatea, pot să-nțeleg de ce un politician și-ar dori să-și asigure stabilitatea în funcție pentru un timp mai îndelungat. Dar asta ar putea conduce la reacții protestatare ale cetățenilor, mult mai frecvente, mult mai intense, mult mai destabilizatoare, ceea ce n-ar fi deloc în beneficiul societății, deci nici în beneficiul politicienilor. 

Recunosc, mă așteptam ca echipa de tehnocrați a dlui Cioloș să fi respins din start o asemenea gogomănie, mai ales pentru că mai are și alte restanțe față de criteriile de competență și integritate solicitate în urmă cu o săptămână.

Tot la nivel tehnic, echipa dlui Cioloș ar fi trebuit să știe că Decizia 51/2012 a Curții Constituționale nu permite organizarea simultană a alegerilor pentru niveluri diferite de reprezentare. CCR arăta, în motivarea acelei decizii, că alegătorii ar putea deveni atât de confuzi, încât li s-ar împiedica, de fapt, libera exprimare a opiniei politice. Și nu pot să nu mă-ntreb oare de ce s-au grăbit atât de mult tehnocrații? 

Constituția le spune că aveau la dispoziție 10 zile pentru elaborarea programului și pentru verificarea detaliată a fiecărui ministru-desemnat, adică până vineri, 20 noiembrie! După cum știm din proverbe, „graba strică treaba”...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Like. Apreciez nu doar expunerea argumentata ci si link-urile. Buna treaba.
    • Like 0
    • @ Gelu Tudose
      mulțumesc :)
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult