Foto: Cornel Putan/Inquam Photos
Problema penitenciarelor din România este similară celei a urșilor. Nimeni nu a făcut nimic, ani la rând, pentru ca, inflamându-se, aceste probleme să pretindă măsuri extreme. „Pușcăriabilii” cu guler alb, la fel ca vânătorii, care se evidențiază în același fel, știu de ce.
Nu știu care sunt condițiile din penitenciare. Recunosc. Nu am fost niciodată într-unul. Cu rușine vă mărturisesc faptul că nu sunt un cetățean după sufletul domnului Adrian Severin, „dacă toţi suntem corupţi, înseamnă că nimeni nu e corupt”.
Din acest motiv, nu pot infirma situația de acolo, așa cum este ea prezentată public. Probabil că spațiile de cazare din penitenciare sunt supraaglomerate, probabil că este frig iarna și cald vara, posibil să fie, pe alocuri, și igrasie. Personal, cred în a doua șansă, cred în reabilitarea omului, nu sunt de acord cu impunerea unor condiții degradante, dezumanizante, care în mod cert nu pot conduce la o reabilitare în sens real.
Totuși, aceste probleme sunt de natură administrativă și, pe cale de consecință, pretind măsuri administrative. Ministerul Justiției, reprezentat prin Administrația Penitenciarelor, gestionează de drept domeniul penitenciar și are responsabilitatea legală permanentă de a se adapta cererii. Da, putem trata problema locurilor din penitenciare, ca pe o piață, unde oferta și cererea se influențează reciproc. Crește fenomenul infracțional, trebuie să creștem numărul de locuri de cazare în penitenciare. Este o convenție între societate și reprezentanții ei, veche de când e lumea, ca răufăcătorii să fie separați de societate pentru o perioadă de timp mai scurtă, sau mai lungă. Nu poți pretinde o măsură de urgență, pentru o problemă pe care o cunoști de 6 ani și pe care în tot acest timp ai ignorat-o. În plus, nu-mi poți imputa mie, cetățeanului onest, plătitor de taxe și impozite, incompetența ta ca autoritate, de a rezolva și ține sub control o situație pentru care ai fost mandatat.
Mai mult, un nivel de recidivă de 80% arată o altă realitate îngrijorătoare, care este tot rezultatul unui management defectuos. Nici procesul de reeducare și reintegrare în societate nu este funcțional, sau cel puțin nu este eficient. În esență, sistemul penitenciar are două obiective majore. Pe de o parte, se urmărește eliminarea din societate a pericolului public, reprezentat de persoana infractorului condamant definitiv. Iar pe de altă parte, un scop cel puțin la fel de important, este de a-l face pe infractor să conștientizeze gravitatea faptei lui, să fie ajutat să își schimbe conduita, să înțeleagă care sunt consecințele conduitei infracționale și care este impactul lor asupra societății dar și asupra propriei sale vieți și în ultimul rând să conștientizeze că societatea condamnă ferm comportamentul infracțional. Or, în condițiile în care educatorul penal, cel care îi specializează pe deținuți în domeniul infracțional, este mai eficient decât educatorul corector, coercitiv, acesta este tot un viciu administrativ al sistemului. Sistemul penitenciar român nu-i conferă deținutului șanse minime pentru un viitor în conformitate cu legea.
Poți blama un angajator care se ferește de un candidat cu cazier ca de râie, în contextul statisticii actuale de recidivă? Un sistem penitenciar eficient s-ar reflecta într-o stare de recidivă de până în 20%, condiții în care, dublat de niște beneficii financiare acordate angajatorilor care încadrează persoane cu cazier, am putea vorbi de o reintegrare eficientă a foștilor deținuți în societate și de o minimizare a riscurilor de recidivă.
De cealaltă parte, eliberarea prematură necondiționată, fie că are loc printr-o măsură de grațiere colectivă, sau printr-o lege a recursului compensatoriu, are un efect psihologic extrem de toxic, pe lângă faptul că afectează însuși actul de justiție, invalidând o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă. Chiar dacă există un potențial crescut ca, inclusiv fiind eliberat la termen, infractorul să recidiveze, ipoteza unei eliberări anticipate, pentru motive ce nu țin de persoana lui, îi inoculează acestuia ideea că există portițe de scăpare, sau măcar de a plăti mai puțin pentru o nouă eventuală faptă penală.
Iar ideea acordării de compensări în bani foștilor deținuți, celor care și-au ispășit deja pedeapsa în întregime, într-un cuantum vehiculat de 5-8 euro pentru fiecare zi petrecută în condiții necorespunzătoare, mi se pare insulta supremă la adresa cetățeanului onest. Trecem peste faptul că sunt oameni care, deși au cazierul curat, își duc existența în condiții de supraaglomerare, frig, igrasie, etc, în condiții de libertate. Dar oare va plăti statul român compensații financiare fiecărui elev care a fost nevoit să învețe într-o școală, undeva la țară, unde mergea la WC în spatele curții? Va plăti statul român compensații financiare foștilor pacienți pentru condițiile mizere și degradante pe care le-au îndurat în spitale? Sau, chiar victimelor infracțiunilor, pentru care făptuitorii nu au fost identificați niciodată, sau chiar dacă au fost identificați, nu au plătit prejudiciul creat?
Acum, răul a fost făcut deja. Ordonanța recursului compensatoriu este în vigoare, deținuții profită deja. Din acest moment Ministerul Justiției, are obligația de a rezolva urgent problema condițiilor din penitenciare, de a le aduce la standardele prevăzute de lege, pentru a nu perpetua existența acestei noi portițe de eliberare anticipată.
Conchizând, cred că nu sunt subiectiv când afirm că, cel puțin până în acest moment, actuala majoritate parlamentară, cea care deține și guvernarea, s-a concentrat exclusiv pe drepturile și pe problemele cu care se confruntă persoanele certate cu legea. Predictibilitatea legii nu pare a fi atât importantă în domeniul economic, nici măcar în cel educațional, domenii în care schimbările au o frecvență aiuritoare, ambiguitatea fiind cuvântul de ordine. Cei care activează în aceste două domenii neputându-și face un plan coerent nici măcar pe termen mediu. Însă, lipsa de predictibilitate este invocatâ în materia penală, fix în acel domeniu în care codurile se bucură de statornicie timp de zeci de ani, iar bunul simț este suficient ghid de conduită în cele mai multe dintre cazuri. Ca judecător, m-aș simți insultat de un inculpat care mi-ar spune că nu a putut prevedea că, spre exemplu, plătind niște salariați, care activează în realitate la sediul unui partid politic, din banii destinați instituției Protecția copilului, se va expune penal.
Nu pot să nu mă întreb. Pe când se vor apleca, oare, aleșii noștri și asupra drepturilor victimelor infracțiunilor, cele care uneori nu-și recuperează niciodată prejudiciul suferit? Sau a drepturilor pacienților, ori ale copiilor noștri?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
CEDO ne obligă să luăm măsuri cu privire la condiţiile din penitenciare şi nu ne putem opune pentru că urmează o amendă pe care tot noi o s-o plătim. Iar legea recursului compensatoriu a fost gândită în timpul Guvernului Ciolos...de către doamna Prună. Această lege nu a fost o prioritate pentru PSD, ci o obligaţie pe care actualii guvernanţi nu au cum să o ocolească. Sunt cerinţele CEDO. Nu ne mai convine nici cu UE?
Da, spitalele şi şcolile se află într-o stare deplorabilă, dar ce facem?, amestecăm mere cu pere? CEDO s-a pronunţat cu privire la condiţiile din penitenciare şi trebuie să rezolvăm situaţia într-un timp rezonabil. Poate că ar fi bine ca şi pacienţii din spitale să dea statul în judecată la CEDO şi aşa poate că vom ajunge să avem condiţii decente şi acolo.
Pentru această situaţie sunt vinovate toate guvernele României din ultimii 27 de ani, nu este corect să înjurăm doar ultimul guvern, adică tocmai acel guvern care trebuie să rezolve problema... Mi se pare o ticăloşie.
Da, acum au ieşit din puşcărie mulţi recidivişti, sunt şi eu scandalizat, dar de ce v-aţi opus Ordonanţei 13 care propunea graţierea în alte condiţii? Am fi avut mai puţini recidivişti pe străzi... Dar capul face, capul plăteşte...
Treaba la voi, la Costantini, e ca nu pe fetele voastre le-a violat cei ce au fost eliberati prin marinimia guvernantilor. Pe voi va protejeaza cainii binomului, trinomului, sau cum i-oti mai boteza voi in miezul camarilei voastre buruienoase.
Dacă PSD-ul fură, de ce nu te duci la DNA sa reclami? Du-te, nene, la DNA şi reclamă, de ce nu te duci? Ştii că se fură şi nu faci nimic? Ce fel de cetăţean eşti?
Legea a fost asumata de dna Pruna, insa in forma ei initiala ea prevedea cu totul altceva fata de ce a iesit dupa ce Parlamentul a macelarit-o.
Pentru fiecare 30 zile în condiții neconforme 6 zile considerate executate în loc de 3; 4 mp suprafața minima în loc cei 3 mp propuși în proiectul inițial; generalizarea de la camera de detenție la clădire; mărirea beneficiilor în zile câștigate pentru muncă, unde s-au relaxat toate condițiile și au crescut toate beneficiile.
Chiar si in penitenciare renumite pentru conditiile improprii sunt si camere care corespund normelor CEDO. Sa generalizezi de la camera de detentie la cladire, sa vii cu toate modificarile astea, este putin spus incompetenta din partea parlamentului majoritar PSD.
1. “legea recursului compensatoriu a fost gândită în timpul Guvernului Ciolos...de către doamna Prună” – partial adevarat. Da, au fost gandite atunci si de catre respectiva persoana (mie nici respectiva varianta nu imi placea) – insa pesedeii s-au gandit sa aduca “imbunatatiri” majore in folosul iubitilor lor frati si prieteni din puscarii. Si asta fara un minim studiu de impact, dar cu uimire patriotica din partea 2doreilor. Si, ca sa ne intelegem – votul final tot aldepesedeii l-au dat (cu largul concurs al udemeristilor si minoritatilor), nu madam Pruna. Asadar – lor trebuie sa le multumim.
2. “Această lege nu a fost o prioritate pentru PSD, ci o obligaţie pe care actualii guvernanţi nu au cum să o ocolească. Sunt cerinţele CEDO.” Serios? Deci CEDO a solicitat sa se elibereze infractorii, nu? Iar veniti cu jumatati. Ce se cere de la CEDO este strict legat de conditiile din inchisori. La care eu as adauga, pe langa respectiva conditionalitate, un program coerent de reabilitare a celor aflati acolo. Asta este necesar – la asta ar trebui sa lucreze domnii din govern, nu la eliberarea haotica a unor infractori.
3. “CEDO ne obligă să luăm măsuri cu privire la condiţiile din penitenciare şi nu ne putem opune pentru că urmează o amendă pe care tot noi o s-o plătim.” Aici vorbim de altceva. Vorbim si de costul sigurantei celor nevinovati, pe care actuala guvernare ii ignora total. Ca ordin de marime, valoarea potentiala a amenzii (chiar asa – mare fiind) este mai mica chiar decat ar trebui sa se recupereze (doar) de la infractorul voiculescu. Mai mult, masurile tembel-economice luate de pesedei au produs pierderi cu mult mai mari, daca tot este sa vorbim de impact financiar. Ca sa nu mai mentionez cheltuielile cu monitorizarea si anchetarea (ca, deh, unii beneficiari au recidivate deja) infractorilor eliberati. Pe fondul acesta, nu-i asa ca amenda potentiala, privita ca si cost al sigurantei, nu mai pare o sperietoare atat de mare?
4. “v-aţi opus Ordonanţei 13 care propunea graţierea în alte condiţii”. Da, in acele “alte conditii” era vorba de salvarea directa si peste noapte a infractorului condamnat penal dragnea – principal beneficiar al respectivei ordonante. Iar urgenta acelei ordonante s-a vazut. Suntem la mai bine de opt luni de atunci si nu s-a pravalit nimic peste noi. Aaa, peste dragnea se pravali o gramada de rahat/uri, pesedeul a reusit sa enerveze pe toata lumea cu suita de tampenii zilnice, ceea ce este cam naspa. Parerea mea si a multor altora!
5. “Am fi avut mai puţini recidivişti pe străzi...” – dar mai multi prin parlament, nu? Pai este chiar situatia de astazi, nimic nou.
O zi buna va doresc!
Adaug următoarele: CEDO ne obligă să facem condiţii decente în închisori iar dacă nu putem într-un timp rezonabil să venim cu măsuri compensatorii. Aşa s-a ajuns la legea recursului compensatoriu. Se eliberează infractorii... Şi ce-ar trebui să eliberăm din închisori? Premianţi Nobel?
Aveţi ce aveţi cu Dragnea şi vă înţeleg. Şi eu am ce am cu Băsescu şi foştii pedelişti care beneficiază de protecţie maximă din partea Statului Paralel şi nu înţeleg de ce această situaţie nu vă scandalizează. Năstase a fost condamnat pentru finanţarea campaniei electorale din 2004...FĂRĂ PROBE DIRECTE. Nimeni nu a recunoscut ceva, dar instanţa a pronunţat o sentinţă cu executare pentru toţi cei implicaţi. Blaga a câştigat la fond într-o speţă identică, fapta nu există, în condiţiile în care cei implicaţi recunosc faptul că au primit sacoşe cu bani pe care le-au dat mai departe spre vârful partidului. Totul ducea spre Blaga şi Băsescu, dar pentru faptul că cei doi nu recunosc nimic, instanţa a decis că fapta nu există... Deci, la ăştia nu există fapta, deşi există delaţiuni, la Năstase a existat fapta, deşi nimeni nu a recunoscut ceva. Cum vine asta? Eu cred că este vorba despre o protecţie totală. Asta înseamnă justiţie? Băsescu a lăsat să se înţeleagă faptul că are înregistrări cu Coldea şi Kovesi din biroul său când aceştia povesteau cum vor schimba judecătorul în cazul Voiculescu şi vor obţine 10 de puşcărie... Dacă a fost aşa? Iar dacă nu este aşa de ce este ocolit de "justiţie"?
Sunt impotriva lui dragnea la fel cum as fi impotriva oricarui infractor (indiferent de origini, sex, orientari politice, etc.) cocotat unde nu-i este locul si caruia i se dau puteri ce-i permit sa perverteasca si sa murdareasca tot ce atinge (virtual) in aceasta tara.
Nu va place de Macovei - este dreptul dumneavoastra, dar nu are legatura cu subiectul de fata. Nu va place de basescu (il urati, il detestati, etc.) - la fel, dreptul dumneavoastra, nu are legatura cu subiectul - basca este in aceeasi barca cu dragnea. Iar asta ar trebui sa va dea de gandit!
In rest - nu am crezut, nu cred si nu voi crede niciodata ca niste legi pot fi indreptate (in sensul bun) de niste borfasi. Pur si simplu nu este in firea lor si, evident, este si impotriva interesului lor. Iar ceea ce se intampla in ultimele luni au dovedit si dovedesc asta cu prisosinta.
Iar Monica Macovei este reprezentanta altor borfaşi. De ce trebuiesc menţinute neschimbate legile făcute de alţi borfaşi? Deşi eu nu pot afirma că toţi pedeliştii au fost nişte borfaşi cu lejeritatea cu care dumneavoastră afirmaţi că toţi pesdiştii sunt borfaşi. Asta-i o idee fixă, o marotă şi nu mă caracterizează.
Dar faptul că susţineţi cu tărie că Legile Macovei nu trebuiesc schimbate spune multe despre convingerile dumneavoastră...
Si, revenind la ideea "schimbarii", repet exact ceea ce am spus mai devreme: nu am crezut, nu cred si nu voi crede niciodata ca niste legi pot fi indreptate (in sensul bun) de niste borfasi. Ia incrancenarea cu care vor sa faca asta, perseverenta cu care incearca iar si iar sa produca schimbarile ce-i avantajeaza, parsivenia cu care cauta sa isi disimuleze intentiile - dovedesc exact caracterul lor infect.
Si ultima: lejeritatea cu care-i consider pe toti pesedeii borfasi (dar, sa ne-ntelegem, nu sunt singurii!) este data de experienta celor 27 de ani petrecuti in compania lor. Si sa nu ne-mbatam cu apa rece - in toti anii astia nu s-au dat dusi de la masa puterii, sub o forma sau alta. Poate au fost doar putin slabiti pe vremea pedelistilor (alti hamesiti - care nu prea imparteau prada), insa nici atunci eliminati complet din schema.
Unde nu sunt cu totul de acord este atunci cand antagonizam drepturile detinutilor cu drepturile victimelor, elevilor, pacientilor din spitale. Toate sunt probleme si trebuie rezolvate.
Diferenta este ca daca, macar la nivel teoretic, poti sa-ti alegi scoala/spitalul, inchisoarea si conditiile de acolo nu ti le poti alege. Esti prisonier iar viata ta este 100% in mana altora.
La scoala nu esti obligat sa dormi, mananci, faci baie. La spital e putin mai complicat insa si acolo ai totusi o protectie ca victima. Doctorii au asigurari de mal praxis, cineva raspunde daca patesti ceva... macar la nivel teoretic.
Dupa mine, ideea de baza este sa nu scoatem din inchisoare niste brute mai mari decat cele care au intrat. Daca sistemul ar recupera 80% din delicventi, asa cum sugera autorul in articol, ar fi de vis. Daca sistemul recupereaza 0, atunci, la liberare, urmatoarea victima poate fi oricine. Tu, eu, copiii nostri, sau chiar victima initiala deacum 9 ani.