Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Harta interactivă a antreprenoriatului din România: top firme, top angajatori, top domenii în județul tău. București, Cluj și Timiș - cei trei poli ai business-ului românesc

Îmi amintesc și acum, eram în clasa a XII-a, era începutul anului școlar și noul profesor de istorie ne spunea: „Când aveți o întrebare, când nu înțelegeți ceva, nu vă fie rușine să întrebați. Sunt șanse mari ca, dacă tu ai o întrebare, să o mai aibă și alții”.

El probabil ne încuraja și pentru a nu ne mai fi frică de faptul că ceilalți vor râde dacă nu punem întrebarea „corectă”, dar mie mi-a rămas acest sfat și de atunci, oricând am o nedumerire, nu îmi e frică să întreb.

Așa se întâmpla ca anul trecut, prin august, în timp ce discutam cu niște colegi la lucru și pregăteam strategia pentru anul viitor, să întreb „Câte firme sunt în total în România?”.

Spre surprinderea mea, nimeni nu avea habar, nici măcar de un număr aproximativ.

(Apropo, sunt aproximativ 395.252.)

După ce am căutat numărul total de firme, am fost curios câte sunt în județul Timiș, unde activam noi. Erau 24.243 de firme în anul 2015. Pentru asta a afla asta însă, a trebuit să intru pe un alt site.

Apoi eram curios câte sunt în Caraș-Severin, județul meu natal. Mă așteptam să fie aproximativ la fel de multe ca și în Timiș, doar e tot un județ din vestul țării, din Banat.

Doar că, spre surprinderea mea, deși erau județe vecine, în Caraș-Severin erau doar 4.496 de firme, de 5 ori mai puține decât în Timiș!

Cum este posibilă o diferență atât de mare? Oare ce alte lucruri am mai putea învăța dacă am pune toate județele unul lângă celălalt, să le comparăm?

Oare ar mai sta în picioare ideea cu „sudul și estul sărace, vestul și nordul bogate”?

Așa că, pentru că ne gândeam că și alți oameni au probabil întrebările pe care și noi le avem, ne-am pus și am căutat date despre situația firmelor din fiecare județ din România.

În primul rând, am căutat numărul total de firme. Apoi, eram curioși și care sunt cele mai populare domenii de activitate, dacă există un fel de specializare a fiecărui județ (există).

Continuând pe ideea aceasta, am vrut să vedem și care sunt cele mai mari firme după cifra de afaceri, cei mai mari angajatori etc.

Practic, de fiecare dată când aveam o întrebare nouă și ne puneam să căutăm date, găseam răspunsuri care ne surprindeau.

Pentru că un tabel este neinteresant și greu de folosit, am luat toate datele și le-am pus „în spatele” unei hărți interactive. Poți da click pe județul care te interesează și vezi datele despre acel județ.

Așa a luat naștere Harta Interactivă a Antreprenoriatului în România.

(clic pe imagine pentru a mări)

Printr-o simplă privire asupra hărții vedem o imagine interesantă asupra distribuției numărului de afaceri în România.

De exemplu, nu se respectă atât de bine distincția bogat-sărac.

Deși, în general, sunt mai multe companii în partea de vest și centru-nord a țării, și mai puține în sud și est, imaginea este mult mai pestriță, fiecare zonă având atât județe cu multe firme, cât și cu puține.

Cum era de așteptat, Bucureștiul conduce detașat clasamentul, fiind 140.300 de firme înregistrate aici. Pe locul doi vine Clujul cu aproximativ 41.000 de firme.

Este interesantă diferența destul de mare dintre Cluj și celelalte șapte județe care depășesc pragul de 20.000 de firme: Timiș (31.000), Ilfov (27.000), Constanța (27.000) respectiv Iași, Brașov, Prahova și Bihor care se învârt în jurul a 21-22.000 de firme înregistrate și active.

De cealaltă parte a clasamentului se află județele Mehedinți, Covasna, Ialomița, Călărași și Giurgiu, niciunul nereușind să depășească 6.000 de firme.

Tot „jucându-te” cu harta poți afla și alte lucruri interesante, cum ar fi, de exemplu, că cei mai mari angajatori din România sunt companii cu acționariat de stat.

1. Compania Națională Poșta Română SA: 24.240 angajați

2. Compania Națională de Căi Ferate (CFR): 22.673 angajați

3. Regia Națională a Pădurilor Romsilva SA: 16.318 angajați

Pe locurile patru și cinci vin OMV Petrom SA și Kaufland cu aproximativ 14.000 de angajați fiecare.

Un alt lucru interesant, și oarecum de așteptat, e faptul că fiecare județ pare a avea o anumită specializare. De exemplu, în Constanța domină industria grea, în Timiș industria de componente auto. În județele din sud mulți dintre cei mai mari jucători au legătură cu industria energetică.

Sunt curios, tu știi care sunt cele mai mari firme din județul tău, cei mai mari angajatori? Știi cum se poziționează județul în raport cu vecinele?

Te poți „juca” și tu cu harta și să descoperi lucrurile acestea aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Salut...am observat destul de rapid o chestie....in judetele din Moldova,mai puțin Bacău,unii dintre cei mai mari angajatori sunt companiile de apă-canal ale consiliilor județene...NU?Asta spune destul despre cât antreprenoriat exista în zonă....
    • Like 0
  • check icon
    Exista niste site-uri care fac bani frumosi din publicarea in timp real a datelor despre santiere (Contractori, Chiriasi). Ce se construieste. Foarte interesanta si utila informatia pentru firmele care cauta proiecte si persoanele care cauta un job. M-am plictisit de PSDragnea si Iliescu. Acest segment trebuie incurajat si dezvoltat dupa parerea mea. Multumesc, Toma !
    • Like 0
  • Imi place Harta! Excelenta idee!
    • Like 0
  • Regele a murit, trăiască securiștii !

    Odată cu moartea Regelui Mihai și cu infiltrarea Casei Regale de către fosta Securitate, Casa Regală a României a decedat și ea. Românii care s-au hrănit zeci de ani cu minciuna comuniștilor care le inocula ideea că regele a fost exilat alături de vagoane pline cu aur, pot răsufla ușurați. Actorul Dudă, în rolul de principe, se va ocupa cu repatrierea tonelor de aur !? Adevăratul moștenitor al regelui Mihai, principele Nicolae a fost excomunicat. Odată cu înlăturarea samavolnică a sa din linia de moștenitori ai regelui, Casa Regală a încetat să mai existe. Probabil că vor mai fi câțiva profitori care o vor ține în viață cu ajutorul aparatelor.
    PS. Supraviețuitorul Ion Iliescu, la auzul veștii, a vărsat o lacrimă, de bucurie.
    • Like 1
  • toti marii contribuabili au sediul in Bucuresti-obligatoriu, desi poate au afaceri in alte zone.
    • Like 2
    • @ Kitana Dorina
      Marcu check icon
      Marii contribuabili nu au sediul in Bucuresti, sunt administrati de o directie din ANAF dedicata marilor contribuabili (DGAMC) si aceasta are sediul doar la Bucuresti. De exemplu Albalact are sediul social in jud. Alba, dar e administrata de DGAMC de la Bucuresti si inspectorii fiscali care se ocupa de ea sunt la Bucuresti. Oricum, marii contribuabili sunt doar mai putin de 3.000 (cu tot cu firmele mici parte din grupuri de mari contribuabili), deci nu cred ca influenteaza statistica prea mult.
      • Like 0
    • @ Marcu
      pai Kaufland figureaza cu angajatii in Bucuresti.La fel si OMV .Iar daca fabrica e la Barlad si consiliul de administratie e in Bucuresti ghici(mii de exemple din toata tara) pe pib-ul carei locatii se strange suma, etc, etc.
      • Like 0
  • Toma, te rog, faceti campanie de informare corecta nu gen populist cu cifre nu chiar.. corecte.. sincer nu am citit tot articolul, m-am oprit doar la numarul de firme 395k de firme suma bine, dar... cu minim 1 angajat, min cifra de afaceri 1 RON, minim profit 1 RON sunt doar 250.000, restul sunt irelevante, inactive, pe pierdere etc, inutile pentru o economie sanatoasa, unele din contra chiar daunatoare. Asa vorbesc si politicienii, domne ce mediu de afaceri grozav avem. Daca intri cu analiza chiar mai in detaliu, numar de angajati, profit interesant, cifra bunicica de afaceri, te ia plansul.
    • Like 2
  • Imi pare rau, dar perspectiva ~ din avion~nu ajuta analizele de genul acesta. M-am jucat si eu cu harta si spre deosebire de Caras Severin, referinta autorului, pe mine m-a interesat Bistrita Nasaud. Si din start m-am blocat, Pentru ca voi dati cel mai mare angajator unul cu 1800 de angajati, cand in realitate Leoni Bistrita are peste 8000 in cele doua fabrici. Asa ca din start m-ati pierdut. Dincolo de asta ai nevoie si de alte referinte cand faci analize din acestea. Daca arunci 3 cifre nu ajuti pe nimeni. Numarul de firme, daca te intereseaza apetitul antreprenorial intr-un judet e important sa-l raportezi la populatia de acolo, apoi sa vezi dinamica infiintarii pe ani. In fine. Va pot sugera alte analize pe judete. De exemplu analizeeconomice.ro. Sunt mult mai meticulos facute
    • Like 0
  • Salutare, am aruncat o privire destul de rapid de-i drept, dar pe judetul Sibiu cel putin, datele nu prea sunt de actualitate!
    • Like 0
  • Foarte, foarte interesanta aceasta harta, si instructiva in acelasi timp.
    Foarte buna idee ati avut, felicitari.
    • Like 0
  • Interesanta harta, un layer si cu populatia per fiecare judet ar fi ajutat, de exemplu judetul Timis are in jur de 650-700,000 locuitori, judetul Caras - Severin bate spre 270,000. O proportie intre populatie vs numar angajatori ar fi iarasi interesanta. Intr-un anumit judet, gen Iasi, se poate sa ai o populatie mare dar putini angajatori, loc de crestere mai rapida decat intr-un judet suprasaturat gen Arad

    Top firme dupa numar de angajati per judet iar nu e foarte elocvent, Kaufland apare cu 14,000 angajati in Bucuresti dar ei sunt distribuiti in toata tara, la fel si CFR sau Profi din Timis.
    Oricum bun efortul, e loc de crestere.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult