Foto: Abaca Press / Profimedia
Vineri a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea C. contra României din 30 august 2022 (cauza nr. 47.358/20) prin care România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru neprotejarea vieții private a unei românce.
În anul 2017, doamna C. era angajată la o firmă de curățenie și a fost repartizată la Gara Timișoara Est. Ea susține că timp de doi ani șeful gării a hărțuit-o sexual: i-a propus să întrețină relații intime și a încercat să o dezbrace, gesturi făcute numai când de față nu erau alte persoane; ea a refuzat, drept pentru care el a început să o șicaneze, acuzând-o că nu își îndeplinește bine sarcinile de serviciu. Femeia și-a informat managerii firmei, apoi a depus plângere la Parchet. În cele din urmă, doamna C. a demisionat.
La parchet au fost audiate persoane care au declarat că nu au văzut personal asemenea acte, însă au observat o atitudine de teamă la C., că este deseori plânsă, altora ea le-a mărturisit că este hărțuită sexual de șeful său și chiar le-a dat să asculte înregistrări unde apăreau propunerile acestuia. Șeful gării a afirmat că a întreținut o singură dată relații intime cu femeia, că apoi ea nu a mai prezentat interes, dar că ea era cea care îl provoca și venea în biroul său îmbrăcată „sexy”, că a pipăit-o de câteva ori pe sâni cu acordul ei. Într-o înregistrare prezentată se aude cum inculpatul îi cere lui C. să îl lase să o pipăie, iar ea refuză; într-o altă înregistrare, el îi spune că vrea să îi facă ceva frumos, fără a descrie.
Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că C. nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege.
CtEDO a condamnat România pentru încălcarea art. 8 din CEDO, care protejează viața privată. Acest concept acoperă integritatea fizică, psihică și viața sexuală. Statul are obligația să protejeze aceste valori, inclusiv la locul de muncă. Pe de o parte, doamna C. și-a informat managerii, care nu au desfășurat o anchetă internă, deși compania de căi ferate este una de stat. Pe de altă parte, motivările procurorilor și judecătorului nu sunt complete, nu fac referire la starea victimei așa cum a fost percepută de martori, la raportul de putere dintre ea și autor, victima nu a fost supusă unei evaluări psihologice și nu se fac referiri la eventuale motive de a minți autoritățile cu privire la agresiuni. Mai mult, în mod inacceptabil, ordonanța procurorului conține o reluare a declarației grosolane a presupusului autor, care face referiri la viața privată a doamnei C, inclusiv relații anterioare cu alți bărbați.
Articol publicat inițial pe vedemjust.ro
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.