Prima dezbatere televizată a candidaților prezidențiali a bătut recordul de spectatori pentru un eveniment politic, cu 86 de milioane de oameni ținuți captivi în fața aparatelor pentru nouăzeci de minute, din care nu au lipsit momentele de interes, dar nici cele de dezamăgire.
Din punct de vedere tehnic, a învins doamna Clinton, care a prezentat coerent punctele ei de vedere și a răspuns extrem de bine la întrebările moderatorului Lester Holt. Numai că a răspuns un pic prea bine, folosind fraze lungi, cu multe propoziții secundare, debitate fără nicio ezitare, ca textele care ies, fără efort, din gura actorilor bine pregătiți prin multe și îndelungate repetiții.
Ea a fost mai agresivă decât oponentul ei și l-a obligat pe Trump să joace în apărare. Comentatorii au remarcat că din întrebările lui Holt au lipsit complet cele legate de scandalul e-mail-urilor, de gestionarea episodului Benghazi și cele legate de sănătatea candidatei, subiecte care domină presa de multe săptămâni. Mai adăugați că, răspunzănd plângerilor făcute de echipa Trump, Comisia pentru Dezbateri din Comitetul Național Electoral a confirmat că microfonul lui Donald Trump a avut o defecțiune care a scăzut mult amplitudinea sonoră în punctele mai îndepărtate ale sălii. Coincidență sau sabotaj?
Cu aceste elemente, s-a aprins o campanie intensă de acuzații care susțin că a existat un complot pentru favorizarea lui Hillary Clinton, care ar fi avut acces la întrebări înainte de dezbatere și care a schimbat mesaje ascunse cu moderatorul, de câte ori, aflându-se în dificultate, a avut nevoie de ajutorul lui. Cum astfel de lucruri sunt foarte greu, dacă nu imposibil, de dovedit, discuțiile vor rămâne în faza de acuzații și suspiciuni.
Trump nu a strălucit, dar nu a făcut gafe, nici greșeli costisitoare și a marcat câteva puncte, mai ales în legătură cu taxele, datoria externă și apărare. Susținătorii lui au susținut că Trump a făcut marea greșeală de a evita să aducă în discuție și să pună întrebări despre subiecte care ar fi putut furniza arme grele. Printre ele, multiplele scandaluri erotice ale fostului președinte Bill Clinton, mușamalizate de amândoi soții, cu doamna Clinton constant în poziția de acuzatoare a femeilor implicate. Un alt subiect, care ar fi putut avea un impact mare, este faptul că, răspunzând comisiei senatoriale de anchetă, doamna Clinton a mințit sub jurământ, când a declarat că nu a transmis documente secrete folosind serverul particular. Raportul FBI a afirmat că multiple documente secrete au fost primite și transmise prin serverul din pivnița casei Clinton.
Așadar, toată lumea s-a dus la culcare cu impresia că dezbaterea a fost câștigată de Hillary Clinton, ca să se scoale a doua zi cu surpriza de a citi rezultatele sondajelor făcute în primele ore după dezbatere, din toate reieșind că cel care a câștigat dezbaterea este Trump: Drudge Report (82/18), The Hill (58/36), CNBC (66/34), Time (53/47), Slate (55/45), Fortune (55/48), Las Vegas Sun (82/18) și Variety (57/43). Instituțiile care au publicat aceste date sunt situate de ambele părți ale spectrului politic.
În zilele care au urmat, sondaje făcute mai fără pripeală au marcat o ascensiune a doamnei Clinton, care conduce pe plan național cu 3,1 procente (media RealClearPolitics) și este situată pe primul loc în opt state de bătălie electorală (Florida, Maine, Michigan, Minnesota, New Hampshire, Pennsylvania, Virginia și Wisconsin), în timp ce Trump conduce în șapte (Arizona, Colorado, Georgia, Iowa, Missouri, Nevada și Ohio).
Se poate spune că Hillary Clinton a întrerupt momentul Trump, care îl împinsese înainte în ultimele săptămâni.
Dar cursa prezidențială este departe de a fi decisă. În sprijinul doamnei Clinton au sărit soții Obama, care au mare priză la electoratul democrat, Bill Clinton și vicepreședintele Biden. Ei s-au lansat în turnee de conferințe și mitinguri, în diferite state.
Reclamele candidatei democrate afișează cu insistență trecerea de partea ei a mai multor politicieni republicani, între care fostul președinte GHW Bush.
Surprinzător, Jimmy Carter a exprimat încurajare pentru Trump, iar două celebrități din rândul liberalilor, regizorul Michael Moore și comentatorul postului MSNBC, Chris Matthews au pronosticat victoria republicanului.
Matthews, care prezintă un show politic foarte popular, Joc dur (Hardball), a elaborat spunând că sprijinul entuziast al alegătorilor pentru Trump se bazează pe sentimentul lor patriotic intens și că aceștia, simțind că țara a fost abandonată și trădată de politicienii profesioniști, s-au raliat în spatele lui Trump, căruia îi trec cu vederea o serie de lipsuri și erori. Pentru această categorie de votanți, Hillary este simbolul sistemului politic ancorat de putere, a establishmentului și a trecutului.
Până de curând un susținător al doamnei Clinton, așa cum s-a arătat a fi și la convenția națională, unde și-a îndemnat alegătorii să voteze pentru ea, Bernie Sanders a făcut recent un comentariu în care a exprimat rezerve despre ce fel de președinte ar putea fi Hillary Clinton.
În acest timp, Donald Trump își continuă campania într-un ritm alert, zburând în mai multe state pe zi și adunând la mitingurile lui un număr nemaiauzit de mare de participanți. Zilele trecute, în Florida, unde un stadion pregătit pentru întâlnirea cu el se umpluse cu 15.000 de spectatori , oamenii de ordine au fost nevoiți să întoarcă acasă alți 12.000 de dornici de participare, care nu mai încăpeau.
Nu este la fel la întâlnirile doamnei Clinton, unde se adună doar câteva sute de oameni.
Stilul politic de șanț
Din toate astea, apare că există o mare discrepanță între felul în care interpretează știrile și statisticile o mare parte a electoratului, pe de o parte, și elitele politice și de media, pe de alta.
Partizanatul este intens și s-a văzut și în cele ce s-au întâmplat după dezbatere. Discursurile politice sunt din ce în ce mai intolerante și mai agresive. Mai multe comentarii din ultimele zile se califică pentru ceea ce este numit stilul politic de șanț. Ca exemplu sunt afirmațiile repetate ale doamnei Clinton prin care îl acuză pe Trump că a făcut-o grasă, acum douăzeci de ani, pe o concurentă la titlul de Miss Univers, care este mexicană, iar Trump a spus că toată lumea se ferește să stea prea aproape de Hillary fiindcă ceva bătrân și gras, de sub hainele ei, miroase urât.
Se verifică încă o dată observația că această campanie este foarte diferită de cele precedente. Posibil și de cele viitoare.
Un eveniment politic major...
...a avut loc în această săptămână, dar efectul lui nu a fost prea mare, estompat de atenția dată dezbaterii. Este vorba de darea în judecată a regatului Arabia Saudită, pentru daune reclamate de rudele victimelor de la 11 septembrie 2001.
În anul 2004, o comisie a congresului a investigat atacurile teroriste și a emis un raport, din care 28 de pagini au fost ținute secrete până în iulie 2016. Acea parte a raportului lasă să se înțeleagă că au fost legături între Al-Queda și oficialități saudite, iar zvonurile spun că membri ai familiei regale și persoane oficiale au sprijinit material și logistic atacurile, puse în practică de cei 19 teroriști, dintre care 15 erau cetățeni saudiți.
La cererea avocaților care reprezintă familiile victimelor, congresul a analizat situația și a votat în favoarea deschiderii acțiunii legale, dar președintele Obama a pus veto pe actul congresului. Proiectul s-a înapoiat la congres, care a anulat veto-ul prezidențial printr-un vot masiv. În senat, s-a votat cu 97 voturi pentru și 1 vot contra refuzul de a da curs opoziției lui Obama.
Pariuri pe câștigător
Paralel cu sondajele de opinie care investighează preferințele alegătorilor, se mai urmărește votul electoral, un indicator care calculează numărul de electori favorabili fiecăruia dintre candidați, în baza pronosticurilor făcute de politologi și strategi electorali, despre cum se vor desfășura alegerile din noiembrie. Un candidat câștigă președinția dacă acumulează peste 270 de electori (peste jumătate din numărul total de electori de 538).
În august 2016, analiștii estimau că Hillary Clinton poate conta pe 273 de electori, iar Trump numai pe 164, cu o diferență de 109 și un număr de 101 de electori nedeciși. La sfârșitul lunii septembrie, raportul de electori Clinton/Trump a devenit 188/165, cu o diferență care a scăzut la 23 și cu 185 de electori nedeciși. Evoluția raportului indică o competiție mult mai strânsă și nu permite o anticipare cât de cât certă a rezultatelor finale.
Un alt indicator, mai puțin ortodox, este cel al șanselor de la pariuri. Agențiile primesc pariuri de orice fel, inclusiv cele legate de campaniile electorale. Un parior are cu totul alt punct de vedere decât un alegător care răspunde la un sondaj electoral. Pariorii, indiferent de opiniile lor politice și de intențiile lor de vot, aleg eventualitatea despre care cred că are cele mai mari șanse de câștig, exact așa cum fac pariorii pe cai de curse sau echipe sportive. Una este să exprimi o părere, fără a-ți asuma niciun risc și alta e să pui banii la bătaie, cu un Faci pariu?
În luna iulie 2016, sansele celor doi, apreciate la bursa de pariuri, erau Clinton 80% și Trump 20%. Momentul Trump a schimbat raportul la 63/38, dar, după dezbaterea din 26 septembrie, Hillary a recuperat atingând 71% și Trump a scăzut la 33%.
Sunt din ce în ce mai multe informații despre atacurile cibernetice asupra secțiilor electorale, atribuite unor echipe de hackeri, care ar putea fi coordonați și folosiți de guvernul rus. În numărul din 10 octombrie al revistei Time, Massimo Calabresi afirmă că intenția de a influența alegerile americane pe această cale este una reală și că amestecul Rusiei în alegerile din Statele Unite reprezintă o escaladare extraordinară a tensiunii din relația celor două state, deja existentă. După autorul articolului, căile de a modifica mersul alegerilor din noiembrie se bazează pe câteva metode. Una este penetrarea mașinilor electorale, cu influența directă a numărătorii voturilor. Alta cale este de a fura date secrete, a căror publicare poate duce la modificări ale aparatului electoral, așa cum s-a întâmplat cu demisia președintei comitetului democrat național, Debbie Wasserman Schultz, după ce s-au făcut publice intervențiile ei de favorizare a candidatei Clinton în dauna lui Sanders. Hackerii mai pot schimba datele de înregistrare a alegătorilor, de asemeni pot induce măsuri de reducere a centrelor de votare, în condițiile în care, în anumite state, capacitatea de a asigura securitatea cibernetică este limitată. În fine, hackerii - care sunt în posesia datelor personale ale alegătorilor - pot trimite acestora scrisori cu aparență oficială, prin care să îi deruteze, sau prin care să dea votanților informații greșite.
Și surpriza din octombrie?
Marți 4 octombrie va fi dezbaterea dintre candidații la postul de vicepreședinte, la care se vor înfrunta republicanul Mike Pence, guvernatorul statului Indiana, și senatorul democrat Tim Kaine. In lumea politică, vicepreședinții sunt porecliți „câinii de atac”, fiindcă ei pot arunca fraze și pot emite idei care ar fi prea riscante pentru candidatul la funcția supremă.
La doar câteva zile distanță, duminică 9 octombrie, vine cea de a doua dezbatere prezidențială. Cei mai mulți se întreabă dacă a doua dezbatere va fi înainte sau după mult așteptata surpriză din octombrie, pe care a promis-o Julian Assange.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dle Martin, eu inteleg din articolele dvs ca sunteti republican. Dreptul fiecaruia. Dar nu inteleg de ce este rau in cazul de fata ca dna Clinton a raspuns bine. E ca si cum daca suferi de inima nu te duci la cardiolog, ca e prea bine pregatit. Te duci la un vraci. Asta spuneti, in esenta, nu?