Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Homeschooling-ul pe înțelesul tuturor. Am fost o zi la Ruxandra, care de un an și jumătate își educă acasă cei trei copii: „Mersul la școală înseamnă să intri pe o pistă de bob”

Tiramisu

Cei trei frați fac singuri Tiramisu după rețetă

În Casa Experimentelor, Ruxandra le vorbește copiilor ei, cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani, despre electromagnetism și Faraday. Trecând de la un experiment la altul, ajung la o problemă de logică, inventată pe vremea lui Carol cel Mare de călugărul Alcuin. 

„Mi-a picat fisa - Alcuin a fost secretarul lui Carol cel Mare și am început cu ei o discuție despre Apusul Europei în Evul Mediu timpuriu”, descrie Ruxandra una dintre lecțiile pe care le face cu copiii săi, pe care îi educă de un an și jumătate în sistem homeschooling. Pe cel mic nu l-a dus niciodată la grădiniță. Pe cei mari i-a retras de la școală și a început să facă din tot ceea ce văd și trăiesc împreună o lecție.

„Când citim, facem și istorie, pentru că plasăm în timp evenimentele, facem legături cu alte cărți, facem și geografie, facem legături cu viața noastră actuală, după care ne gândim că am putea face legătura și cu un muzeu - eu, de pildă, am lucrat ca educator muzeal la Muzeul de Artă Națională”, spune ea.

Primul an de homeschooling, cel mai dificil

Când cel mic se joacă cu mașinuțele, o hartă pusă pe covor e un bun prilej de a învăța geografia României. Când construiește castele de lemn, poate lua drept model o imagine cu un castru roman dintr-o carte de istorie antică. Ruxandra și-a retras copiii de la o școală privată cu predare în limba germană, când fetița era în clasa I, iar băiatul cel mare în clasa a III-a. Pentru că ea a absolvit Politehnica în limba germană și Istoria Artei, iar soțul său silvicultura au simțit amândoi că le pot oferi de ei înșiși o educație copiilor lor. Primul an de homeschooling este cel mai greu: e anul în care un părinte vede, de fapt, dacă este potrivit pentru a fi profesorul copilului său. Există și cazuri în care homeschooling-ul nu este o alternativă bună, iar părintele își poate strica relația cu copilul dacă insistă prea mult. La ei însă a mers. Le predau matematică, română, istorie, geografie, științele naturii, germană, dimineața, iar după amiaza copiii se duc la cursuri de engleză, pian, înot sau arte.

Cât de galanți erau cu adevărat cavalerii? O lecție despre Evul Mediu

În timpul lecțiilor de istorie, Ruxandra încearcă să îi facă să vadă evenimentele petrecute din mai multe perspective, să le arate cât de tare pot să difere viziunile asupra acelorași fapte în funcție de cel care le relatează.

În interiorul cetății medievale Biertan

„Noi mergem pe structura de homeschooling: clasa I, Antichitatea, a doua, Evul Mediu, a treia, Istoria Modernă, a patra, Contemporană. Se reiau, dar mai în profunzime în gimnaziu și mult mai în profunzime în liceu. La Evul Mediu, îl citeam pe Gombrich care îi prezintă pe cavaleri cu aură: buni, drepți, curajoși, galanți. Și le-am zis: Bun, așa prezintă Gombrich. Ioachim, băiatul cel mare, mi-a zis: Normal, că e din Vestul Europei. Le-am citit apoi din Alexiada Anei Comnena (n.r. prințesa bizantină care îi zugrăvește pe cavalerii occidentali drept niște ticăloși lacomi și nestatornici, așa cum i-a cunoscut ea personal). Și aici le-am explicat că Ana Comnena este sursa primară, iar Ernst Gombrich - sursa secundară.  Aha, mi-au zis. Depinde de cum simți, cum vezi și cum vrei să prezinți. Exact, asta este istoria”, spune Ruxandra. Povestește că în această vară, copiii au fost în Sicilia unde l-au recunoscut pe ciclopul Polifem pe un mozaic din Vila Casale și au făcut legătura între ce au învățat despre Antichitate și Evul Mediu cu vestigiile istorice.

În ceea ce privește scrisul, are o abordare tradițională: le spune mereu copiilor ei să scrie de mână pentru a-și însuși toate normele gramaticale. Uneori, când vine vorba de literatură, pleacă chiar de la un text din manualul de școală generală. Însă de fiecare dată adaugă și alte ingrediente.

O lecție de română

„Era un text scurt, haios, de Mircea Sântimbreanu. Și în manual erau date, pentru exemplificare, la trăsăturile de caracter, zodiile. Eu le-am zis că zodiile astea sunt o prostioară, din punctul meu de vedere, și hai să facem niște fișe. Vara asta au citit toată colecția pentru copii de la Editura Trei despre cine au fost Albert Einstein, Pablo Picasso, Leonardo da Vinci, Marco Polo etc. Le-am zis: Voi ați citit astea, facem o fișă și scrieți trăsături de caracter pe care le-au avut trei personalități care v-au plăcut. Și așa au făcut. Și am zis: Hai să vă citesc și eu despre o personalitate Aristina Pop Săileanu, care a făcut parte din lotul Pop-Oniga, rezistența din Munții Țibleșului, anii ‘50. Și le-am citit cum a fost rezistența în munți, e genial cum și-au dat seama copiii despre ce a însemnat comunismul”, povestește Ruxandra.

Cât de importantă este ordinea

Unul dintre lucrurile pe care și le dorește pentru copiii săi este să învețe latina, care i-ar ajuta să își ordoneze gândirea.

În timpul vernisajului unei expoziții

Părinții încearcă să le demonstreze prin experiența lor personală de antreprenor, cu deadline-uri, costuri și clienți, de ce este important acest lucru. „Când ajungi să fii antreprenor, trebuie să fii foarte organizat: ce clienți ai, în ce timpi. Îmi zice fiu-meu: Păi tu lucrezi pe calculator. Da, dar Excell-ului ăluia eu îi dau structura. Asta vreau și de la tine, nu îmi calcula problema, dar vreau să văd o structură ordonată. Din care să se înțeleagă cum ai gândit. Ordinea trebuie să existe, eu vreau să văd pe caiet, cum ai împărțit, cum aduni”, spune Ruxandra, care la matematică a ales, până acum, să meargă pe structura manualelor din sistemul clasic de învățământ. 

Este însă dezamăgită de felul în care arată manualul de clasa a cincea: „ În manualul de a patra, mai ai niște imagini, niște probleme cu prăjituri. Într-a cincea, clar vorbim numai de numere naturale, se dă, se face, scris mărunt, mult, cam cum era în liceu. Mie nu mi se pare că un copil se schimbă atât de mult între clasa a patra și a cincea. M-am înscris pe un grup de homeschooleri și am găsit o cartea foarte mișto, aștept acum să îmi vină. O carte de mate, care îți acoperă tot gimnaziul, făcută de un profesor care a luat notițele celor mai isteți de la ei din clasă. Sunt notițe de copil, bineînțeles verificate de profesor și publicate tocmai ca copiii să înțeleagă. Și sunt desenate cu culori, după cum își iau copiii notițe. La noi, de exemplu, copiii nu sunt învățați să își ia notițe”, spune ea.

„Dacă e obosit de la școală, ce să-l mai iau eu seara să-i citesc despre normanzi și cum se luptau?”

Ruxandra spune că nu își forțează copiii să învețe. Când îi vede că sunt obosiți iese cu ei la o înghețată. Îi scoate la o plimbare cu bicicleta. Petrec mult timp în aer liber: vara merg pe munte și fac mountain-biking, iarna schiază de la mic la mare. Diminețile, îi lasă întotdeauna să-și facă somnul de care au nevoie și îi lasă să se trezească singuri. 

Dacă, după ce s-au trezit, mai citesc în pat, nu îi deranjează. Începe să lucreze cu ei atunci când copiii sunt odihniți și pregătiți.

Este poate unul dintre cele mai importante motive pentru care a decis să nu-i mai ducă la școală: faptul că elevii se întorc de acolo mereu obosiți, tracasați, fără chef de nimic. „Dacă e obosit, ce să-l mai iau eu seara să-i citesc despre normanzi și cum se luptau? Unde să mai stea să citească? Ca să citească are nevoie de o anumită liniște, de un anumit timp, de o anumită stare. De aia vor să fie lăsați în pace. Mersul la școală înseamnă, de fapt, să intri pe o pistă de bob. Prietenii îmi spun: Lucrurile mișto oricum le face cu tine acasă. Da, le face, dacă mai are disponibilitate”, crede Ruxandra.

Un curs de fotografie

Chiar dacă sunt școliți acasă, copiii ei au parte de socializare. Îi văd alergând și jucându-se în parcul Ioanid, în care ne-am întâlnit. O fetiță care intră în parc vine glonț la Ruxandra să o întrebe unde este băiatul cel mic. Cel mare se joacă într-un grup mare de copii. 

Câteva puștoaice se uită după fetița mijlocie, care a rămas acasă să lucreze la matematică. Se joacă cu copiii, se întâlnesc la cursuri cu ceilalți copii, îmi spune mama lor. În acest an, băiatul cel mare i-a cerut să îl ducă la școală. „Vrea de fapt să se joace cu băieții, nu știu dacă își dorește cu adevărat să renunțe la homeschooling. Toți prietenii săi îi spun că vor să facă și ei homeschooling. Mi-a cerut să îl înscriu la școală sau să îl dau la fotbal sau la rugby. Dacă își dorește cu adevărat să meargă la școală, îl voi duce la școală. Fetița mijlocie nu vrea la școală”, spune Ruxandra.

Copiii care învață în România în sistem homeschooling sunt înscriși în SUA sau Marea Britanie într-o școală de tip umbrelă pentru homeschooling. La 18 ani, pot da bacalaureatul internațional, cu ajutorul căruia se pot înscrie mai departe la facultate. 

Cum să-l comemorezi pe Caragiale într-un fel memorabil

Prietena Ruxandrei, al cărei copil se joacă cot la cot cu ai ei, povestește puțin despre calitățile de profesoară ale acesteia. „Ruxandra este dascălul preferat. Nu doar al copiilor ei, ci și al copilului nostru. Îmi amintesc de cum umbla prin parc cu un centimetru, alături de învătăceii ei, îmbratișând copaci de diferite mărimi, ca să-i învețe diametrul. Apoi, prima amintire despre homeschoolingul marca Ruxandra este grozavă. Auzi, știi ca azi se implinesc nu-mai-știu câți ani de la moartea lui Caragiale, îmi spune? Bine, ea știa, eu -nu. Am fost cu ai mei la statuia lui de pe Maria Rosetti si i-am rugat să o priveasca si să mi spună ce le transmite figura lui. Râdea cu bucurie de răspunsul haios al fiicei ei, dar eu încă mă gândeam la ce idee minunată a avut pentru a marca un eveniment atât de ruginit pentru elevii români.”

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Buna seara domnilor Pestalozzi si Macarenkov. Vad ca dialectica pe teme pedagogice s-a transformat in retorica agresiva.
    Pana la urma, niciun prof nu cred ca a stat sa-l aprofundeze cu multa ravna pe Cucos, se supun si ei unui construct socio-cultural milenar ca Pedagogia, prafuit de gandurile unora pe care lumea ii crede inca geniali.
    Si totusi nu, nu cred ca este ca in filmul ala cu Viggo Mortensen in care copiii educati de tata citeaza din Chomsky la 10 ani. Sunt convinsa ca, daca lui Faraday ii povestea cineva la 5 ani de derivatele lui Newton, nexam electromagnetism de la el. E un motiv pentru care e in Fizica de-a X-a
    Copilul confruntat cu concepte care-l depasesc, le asimileaza ca papagalul spre bucuria si aplauzele audientei, dar, neintelegand de fapt, va ascunde o drama sufocanta. Teama ca el e mai „prost” decat „trebuie”,ca sa fie iubit, lucru pe care trebuie sa-l ascunda bine si sa-l stie numai el. Si daca asta ar fi tot...
    Admir efortul de-a educa astfel copiii si inteleg dimensiunea lui, dar ...
    Sa mergi cu masinutza pe harta imaginarului babilonian cu fapturi fabuloase care stapanesc cerul eu cred ca nu-i o „prostioara”. Cat de fascinat e, oare, de conventiile si abstractiile unei harti de geografie un copil de 5 ani?
    • Like 0
  • posibil ca parintii sa poata sa reuseasca sa te invete lucrurile necesare si la un nivel conform potentilului copilului. dar scoala il va invata ceva ce nu va reusi niciun parinte .... nu esti in centrul atentiei. ritmul de melc al celorlalti, mediocritatea, dezamagirile (ca nu stie desteptul clasei) si surprinderea (de unde stie prostul clasei) vor fi vazute si intelese la altii. scoala este o parte din societate. societatea este plina de oameni diferiti de noi.
    • Like 0
  • Valentin check icon
    Homeschooling-ul este o instituţie şcolară ai cărui elevi învaţă acasă, prin internet, prin manuale etc. Se audiază cursuri online, se învaţă după manuale, se folosesc CD-uri etc. Un fel de fără frecvenţă de-acasă. În final primeşti diplomă, ca de la orice altă unitate şcolară. E ca şi cum ai cumpăra un curs de engleză cu manuale şi CD-uri interactive. Şi acela tot homeschooling s-ar numi. Problema e că homeschooling-ul nu este reglementat la noi cum este în alte ţări europene, deci înscrierea la o asemenea şcoală din afară e considerată ca fiind şcoală făcută în afară. Cursurile şi manualele sunt în engleză şi taxele sunt destul de mari, ca la o şcoală privată. Sistemul e vechi şi există mii de adulţi din cele mai variate colţuri ale lumii care au urmat homeschooling şi se simt foarte bine. N-au probleme.
    • Like 1
  • check icon
    Fiind om cu limite, nu pricep care-i dedesubtul afacerii ăsteia cu homeschoollingul. / Din exprimarea acelora, îi simt mai mult naivi decît parșivi (chit că ultima chestie se poate manifesta și insidios). / Dincolo de toate, aș îndrăzni părerea că asemenea copii vor avea probleme la pătrunderea în viața matură.
    • Like 1
  • Valentin check icon
    Homeschoolingul este o şcoală care se face acasă. Îmi aminteşte de fără frecvenţă, unde te duceai doar la cursuri şi examene. E un sistem cu bune şi rele şi este o alternativă pentru cine doreşte. Este şi scumpă, aşa că nu vă faceţi probleme că este pentru omul de rând.
    • Like 2
  • check icon
    Ce e așa de greu de priceput? Home schooling trebuie reglementat și în România, dar nu ca metodă normală și recomandată oricărui copil ori tuturor copiilor, ci numai unui număr foarte mic de copii CU PROBLEME. Orice altă discuție este pierdere de timp.
    • Like 0
    • @
      Daca citeai legea educatiei nationale, stiai ca doar acei copii cu probleme despre care vorbesti, pot primi dispensa pentru a fi educati prin metode alternative, chiar la domiciliu. Deci este reglementat.
      • Like 1
    • @ Adrian Rafail
      check icon
      Este reglementat, de vreme ce școlile private o fac, se poate merge spre o reglementare mai bună, dacă se consideră util. Dacă, în cazul nostru, părinții practică pe cont propriu un home schooling improvizat, ei trebuie cumva pedepsiți, nu? Fac experimente pe propriul copil, pornind de la ideea că, dacă e al lor, pot face orice cu el.
      • Like 0
  • Valentin check icon
    Homeschooling-ul nu e formulă nouă şi există numeroase persoane care au optat pentru această variantă. L-au absolvit, au un job şi totul e ok. La noi e mai nou, dar aş spune că dintotdeauna s-a făcut un homeschooling parţial în România. Sistemele normale de învăţământ sunt în aşa fel construite încât materiile să fie prinse din clasă, iar acasă să existe o activitate practică în locul temelor lungi şi obositoare care se dau la noi. Sistemul nostru e atât de alambicat şi greoi încât, cu mici excepţii, acasă eşti nevoit să mai faci încă o şcoală suplimentară, cu mama, tata şi bunica rânind prin comentariile literare sau ajutându-te să înveţi părţi ale matematicii pe care nu le vei folosi niciodată dacă nu lucrezi în domeniu (ex. exerciţii cu matrice). A învăţa acasă cu mama, tata plus meditatori e o formă de homeschooling, care la noi se face de dinainte de revoluţie. Se vorbeşte de socializare. Ei bine, homeschooling-ul socializează mai mult decât învăţământul de stat românesc. Să explic: socializarea din clasă e destul de scurtă şi stresul testelor aproape zilnice o cam ştirbeşte. Acasă copilul e legat de birou, timp în care toceşte sau rezolvă exerciţii. În schimb, copilul implicat în homeschooling are mai mult timp pentru a se întâlni cu prietenii, deci socializarea e mult mai mare. În plus e greşită ideea că un copil poate învăţa doar cu mama şi tata, fie că e homeschooling, fie că e sistem de stat. Poate învăţa şi singur dacă este educat să-şi rezolve singur problemele, să-şi toarne singur apă în pahar, să clătească farfuria în care a mâncat, să-şi lege singur şireturile etc. Cei care studiază cu mama şi tata sunt acei copii care cer zilnic mami, "îmi dai te rog puţină apă?", "mami, mai dă-mi te rog o felie de pâne", etc. E o problemă care ţine de educaţie.
    • Like 3
    • @ Valentin
      Valentin check icon
      Rectific: Nu e o formulă nouă în alte ţări, că în România este.
      • Like 0
    • @ Valentin
      Bun comentariul tau!
      • Like 0
    • @ Valentin
      mihaela check icon
      regret! nu este nimic nou ! intre anii 1960/1967 am avut aceasta posibilitate . era ca si la ff ! nimic nou !
      • Like 0
  • check icon
    Azi a preluat și TVR 1 chestia cu home schooling, pe la orele 20.10 ne-a spus un nene cum e chestia asta cu hăumsculingu’ Cooperați, cooperați...
    • Like 1
  • UnCritic check icon
    Din descrierea făcută e clar că homeschoolingul Ruxandrei e mai bun decât majoritatea școlilor publice din România și poate chiar și decât multe școli private. Totuși am câteva întrebări, care probabil vor rămâne fără răspuns, dar le pun de dragul discuției:
    1. Cum se finanțează Ruxandra? Face homeschooling numai când vine de la muncă, muncește de acasă sau își dedică tot timpul educației copiilor?
    2. Pentru educația copiilor de până la 13-14 ani, o persoană cu o vastă cultură generală (cum pare a fi Ruxandra) poate face față fără probleme. Dar ce se întâmplă când copii ajung la o vârstă la care deja e cazul să aprofundezi temele, în toate direcțiile?
    3. Cum gestionezi riscul ca elevii (copii) tăi să preia leit opiniile și abordarea ta ca părinte-educator? Chiar dacă ești cult și liber-cugetător, copii tăi nu au acces la o pluralitate de opinii din moment ce află lucruri numai de la tine și deci e greu să-și formeze ei înșiși propriile idei. Cum procedezi?
    4. S-a semnalat deja o problemă inevitabilă, respectiv socializarea. Băiatul cel mare vrea deja la școală deoarece pentru el e mai important să fie cu ceilalți decât faptul că Ruxandra e probabil o mai bună profesoară decât cei de care ar putea să aibă parte la școală. Cum abordezi tema, să-i spunem, semi-izolării de ceilalți copii și cum eviți ca asta să se răsfrângă asupra integrării lor sociale de mai târziu?
    5. Există vreo acreditare pentru homeschooling în România? Cum faci să certifici educația copiilor?
    6. Care au fost motivele exacte pentru care s-a renunțat la școala privată? Și, în aceeași ordine de idei, ce diferențe a constatat Ruxandra între respectiva șoală privată și școlile din sistemul public?
    Sper că alegerea făcută să fie spre binele copiilor Ruxandrei. Le urez mult succes!
    • Like 9
    • @ UnCritic
      Ca sa critici ceva trebuie mai intai sa citesti tot (articolul in acest caz). La o parte din intrebari gasesti raspunsul chiar in articol. Cum se finanteaza Ruxandra este intr-adevar o problema greu de acoperit de orice parinte. Problema aprofundarii nu cred ca este asa de mare intrucat nu este nevoie de o aprofundare asa cum se intampla la scoala de stat si anume o aprofundare a tuturor materiilor, ci doar a materiilor care prezinta interes pentru copil. "Riscul" de a prelua leit niste opinii nu este real in conditiile in care Ruxandra isi educa copii. Tot din articol reiese ca stie sa le prezinte problema din mai multe puncte de vedere deci reuseste sa-i faca sa inteleaga cam cum trebuie sa gandeasca obiectiv. Riscul de a prelua o gandire este mai mare la scoala de stat, zic eu, unde esti "invatat" sa inveti pe de rost opiniile altora si nimeni nu intreaba copilul despre propriia lui parere! Legat de socializare, iar din articol se intelege ca ea se intampla, culmea, si inafara scolii, in parc ori in alte activitati - sportive sau culturale... Un copil bine educat se va integra social mult mai bine insa la nivelul lui...ce-i drept sunt tot mai putini oameni educati in randul carora te mai poti integra in zilele noastre ! Legat de acreditare...in articol este scris cum se poate realiza ea si se poate face o documentare in acest sens. Motivele alegerii unei astfel de educatii sunt evidente si iarasi descrise in articol printr-o metafora - "mersul la scoala inseamna sa intri pe o pista de bob" - in traducere libera - Scoala de stat, asa cum se face ea, sterge calitati individuale, frustreaza, trateaza egal copii care nu sunt egali si nu au aceeasi disponibilitate, scoala nu te invata sa gandesti ci te invata sa asculti, sa memorezi fara sa intelegi de ce...mai continui? Cei care au facut scoala de stat si au reusit sa scape de multe din aceste "afectiuni" , au avut probabil norocul sa aibe parte de cativa profesori foarte buni, educatie de acasa buna, mediu bun.
      • Like 1
    • @ Sebastian Milea
      Ei hai?! Pe bune?!
      Asta ai vrut tu sa intelegi..pentru mine intrebarile sunt valabile si neclaritatile raman: amestecul de status-roluri mama/educator
      FINANTAREA
      Socializarea cu bune si rele...nu doar selectia atenta a celor bune=supraprotectie
      Asa zisele scoli umbrela au recunoastere la noi?
      Oricum...ce conteaza bac international sau ce o fi caci aceasta familie isi pregateste odraslele sa fie sefi..sa preia firma..
      Sa ii fac eu educatie antreprenoriala copilului meu fara sa ii ofer si un start financiar e egal cu zero pe cand in cazul lor..
      Cam asta e cu egalitatea de sanse..ca unii le au mai egale decat altii!
      • Like 1
  • in ac moment sistemul de invatamant din romania, respectiv gradinita si scoala ofera dezvoltarea capacitatilor de comunicare, restul ofertelor sunt sub limitele medii din tarile europene. altfel, o inghesuiala inexplicabila la nivelul tuturor claselor si in consecinta imposibilitatea aplicarii sistemelor educative.
    • Like 0


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult