Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Iancu Guda: „Este disperare mare și avem nevoie de bani? Suprataxați industria jocurilor de noroc și pariuri”

Jocuri de noroc

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Guvernul nu mai are bani și se gândește să majoreze taxele si impozitele. Dar ce părere au oare guvernanții despre suprataxarea industriei jocurilor de noroc?

Analistul economic Iancu Guda critică soluțiile găsite de guvern pentru a acoperi gaura bugetară și oferă o soluție simplă, prin intermediul căreia bugetul României ar primi o injecție importantă de lichidități - suprataxarea jocurilor de noroc.

Într-o postare pe propriul cont de socializare, analistul divulgă veniturile obținute de această industrie nocivă. Ce spune Iancu Guda despre suprataxarea industriei jocurilor de noroc:

„Este disperare mare și avem nevoie de bani? Suprataxați industria jocurilor de noroc și pariuri (CAEN 9200). Au venituri de 12,1 miliarde lei (dublu vs nivelul minim din pandemie) și profit operational 11% (+50% vs media la nivel național). Au costuri de premiere de 30% … aceasta înseamnă că 10 joacă și doar 3 <<norocosi>> câștigă în fiecare an, dar și lor le vine periodic rândul la pierdere în 70% dintre încercări, deci probabil toți pierd pe termen lung, dar industria face bani pe spatele populației sărace, naive și dornice să câștige mulți bani, repede, la un <<risc scazut>>.

Cu aproape 30.000 de puncte de lucru în România, păcănelele și casele de pariuri depășesc numărul total de locuri de cult (biserici), bănci și farmacii. Sunt pe online și amenință că își fac rezidența fiscală în altă țară? Atunci nu le mai dați licența pe România (blocati accesul aplicațiilor). Unde se vor duce? Românii sunt cei mai pasionați de jocurile de <<ghinion>> și <<investiții>> în criptomonede (8% din populația adultă activă). Haideți! Se poate. Sau este prea puternic zgomotul de pe hol (lobby)?”

Îm România, industria jocurilor de noroc este extrem de puternică. Companiile din domeniu investesc sume importante în publicitate. Practic, este imposibil să deschideți un site și să nu fiți asaltați de reclame la jocuri de noroc.

Aceasta activitate distruge societatea și are efecte nocive asupra cetățenilor. Nesimțirea companiilor din domeniu a atins cote înalte. Este puțin probabil să nu găsiți o casă de pariuri sau saloane de păcănele pe fiecare stradă. Mai mult decât atât, astfel de localuri se găsesc în vecinătatea școlilor.

Ideea lui Iancu Guda privind suprataxarea industriei jocurilor de noroc poate reprezenta o bună modalitate de a colecta bani la bugetul de stat și a stăvili avântul acestor companii.

Articol publicat inițial pe project-e.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Politicienii nu pot suprataxa industria jocurilor de noroc, pentru că de-acolo le vine o parte din mălai. E clar că această industrie are ramificații la nivel înalt.
    • Like 0
  • Dan I check icon
    Nene Iancule, am cumpărat cartea "Bani în mișcare" pe vremea când nu te spurcasei la vorbă, la port. Acum, când ești pe cai mari, te-a lovit sindromul atotștiutorului, al clarvăzătorului ce nu-și mai încape în piele de dăștept ce e.
    Tu nu ai dubii, ai doar certitudini.
    Pe scurt :
    "Lăsați(-mi) în pace multinaționalele ce își "optimizează fiscal" taxele, să nu ne supărăm și să mutăm fabricile în Maroc (!), si taxați jocurile de noroc la sânge.
    Ce dacă 50-60% din ele se vor închide?! Mai bine, că nu vor mai pierde săracii banii la pacanele."
    O gândire primitivă, total (dez)interesată, ca să fiu civilizat in exprimare.
    A, sa nu uit: pe ce adresă să-ți trimit cartea "Bani în mișcare"? Poate n-ar strica să-ți reamintești cum e cu mișcarea banilor în natură.
    PS. Ți-o fac cadou, nu-ți cer banii ramburs.
    • Like 1
    • @ Dan I
      Nume check icon
      De acord. Eu cred ca daca nationalizam multinationalele suntem siguri ca toate profiturile lor vor ramane in tara si ne rezolvam toate problemele acestei tari. Toate multinationalele nationalizate sa fie conduse de manageri care de-a lungul timpului au aratat adevarate calitati de lideri si abilitati de afaceri nemaintalnite in companii care nu sunt monopol: Tarom, CFR, Romtelecom si altele, care se bat cot la cot, ba chiar au un cot inainte fata de competitorii lor.
      Hai sa mai asteptam cateva luni si vine partidul de tinichea si ne rezolva toate probleme noastre economice. O sa curga numai lapte si miere...abia astept...
      • Like 1
  • De interzis nu au cum. Jocurile de noroc exista în toată lumea asta mare. La noi au prins rapid, că suntem naivi-ca să nu folosesc alt cuvânt- și săraci -oarecum. Supraimpozitarea ar fi o soluție bună, dar nu se va realiza. În spiritul balcanic în care trăim, afaceriștii miliardari știu ei unde să ungă rotițele- ca să nu fie deranjați. Au de unde. Iar cei care primesc, vajnicii noștri politicieni ,sunt înfometați în permanență
    • Like 0
  • Mai bine sunt închise. Sunt o industrie scârboasă care profita din distrugerea a zeci de mii de vieți. Dacă măresc taxele, o sa reducă doar din 'câștigurile' jucatoriilor, nu din profituri.
    • Like 1
  • Este intradevar un fenomen iesit din comun,poate doar invazia de farmacii din anii ‘90 mai e de comparat cu invazia salilor de jocuri!Pe o lungime de 200m din dreptul blocului meu din Sos.Pantelimon sunt 6(sase )sali de jocuri ,din care 3 mari ,care au preluat locatia de la 2 banci si un restaurant si 3 mai mici!Este fosrte probabil ca in afara datelor financiare la care face referinta dl.Guda,proprietarii sa se ocupe de alceva ,n-au cum sa aiba atati clienti intr-o zona limitata si nu prea bogata(in afara de clientii de pe Baicului!)!Daca Fiscul nu-i in stare sa faca aceasta corelatie,solutia este sa-i impoziteze la maxim macar sa ia si statul ceva din “activitatea lor economica”!Altfel ca de obicei statul e slab si/sau neprofesionist!
    • Like 1
    • @ Arthur Chivulescu
      Nume check icon
      Pai nu ar fi mai bine sa le nationalizam? In acest fel suntem siguri ca nu mai fac ei afaceri veroase pe banii saracilor de romani, care atunci cand trec prin fata farmaciilor sunt luati cu forta inauntru si obligati sa cumpere ceva din aceste farmacii, Asa daca nationalizam, le inchidem pe toate, pe angajatii lor romani ii dam afara si ii trimitem sa faca agricultura sau poate chiar gasim un canal, ca trebuie si ei sa produca ceva, nu?
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro
Iancu Guda: „Este disperare mare și avem nevoie de bani? Suprataxați industria jocurilor de noroc și pariuri”
Text: Claudiu Vuță/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon
Dedeman susține inovația în tehnologie