Iarna caldă din Europa îi răpește lui Putin un avantaj major. Ce ar trebui să facă Occidentul ca să nu se îndrepte spre un dezastru în decembrie anul viitor

Foto: Wojciech Stryk / Alamy / Profimedia

Ziua 328 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Câteva noi informații și o explicație despre cum [iarna caldă] din Europa îi răpește lui Putin un avantaj major, dar și ce ar trebui să facă Occidentul ca să nu se îndrepte spre un dezastru iarna viitoare:

- Ziua a început la Kiev cu o demisie din partea consilierului prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici. Gestul vine după ce acesta a făcut niște comentarii controversate privind atacul rușilor de sâmbătă asupra unui bloc de locuințe din orașul Dnipro, care a dus la moartea a 44 de persoane.

Dnipro - printre ruinele blocului distrus de atacul rușilor, un fotoreporter a surprins o păpușă  / Valentyn Reznichenko/Dnipropetrovsk OBA/Cover Images/INSTARimages.com / INSTAR Images / Profimedia

- Inițial, Oleksii Arestovici spusese că racheta rusă Kh-22 a fost doborâtă de sistemul ucrainean de apărare antiaeriană. Folosindu-se de această informație, propagandiștii ruși au susținut că blocul a fost lovit de o rachetă de apărare ucraineană. Fostul consilier prezidențial a confirmat ulterior că armata Kievului nu avea echipamentul necesar pentru a doborî acest tip de rachetă lansat de Rusia. 

- Oleksii Arestovici și-a anunțat demisia pe Facebook și și-a cerut scuze public pentru comentariile făcute. „Îmi cer sincer scuze victimelor și rudelor acestora, locuitorilor din Dnipro și tuturor celor care au fost profund răniți de versiunea mea prematur eronată cu privire la contextul în care racheta rusă a lovit o clădire rezidențială”, a scris Arestovici. Totodată, pe Telegram, el a adăugat că demisia vine „după o greșeală fundamentală”.

Valentyn Reznichenko/Dnipropetrovsk OBA/Cover Images/INSTARimages.com / INSTAR Images / Profimedia

- Pe de altă parte, Rusia a anunțat că va face „schimbări majore” în rândul forţelor sale armate începând din 2023 şi până în 2026 şi a promis să îşi reorganizeze structura militară, după luni de eşecuri pe câmpul de luptă din Ucraina. Pe lângă reformele administrative, Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat că va consolida capacităţile de luptă ale forţelor sale navale, aerospaţiale şi de rachete strategice.

- La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că schimbările au devenit necesare din cauza „războiului prin intermediari" pe care Occidentul îl duce în Ucraina, reamintind că Occidentul a trimis armament din ce în ce mai greu în această ţară pentru a o ajuta să opună rezistenţă forţelor ruseşti.

- Peste 7.000 de civili au fost uciși în Ucraina de când Rusia și-a invadat vecinul în februarie anul trecut, a anunțat Oficiul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR). Experții ONU au declarat că s-au confirmat 7.031 de decese în rândul civililor, dar au precizat că bilanțul efectiv al victimelor este „considerabil mai mare”, având în vedere coroborarea în așteptare a multor rapoarte și inaccesibilitatea la mai multe date din zonele în care au loc lupte intense.

- O întâlnire între aliații Ucrainei, care va avea loc vineri pentru a discuta despre furnizarea suplimentară de arme, va fi „ultima” ocazie posibilă de a pregăti Ucraina pentru noile atacuri rusești, a declarat la rândul său pentru Sky News profesorul Michael Clarke, expert britanic în chestiuni de apărare. Marea Britanie s-a angajat să trimită 14 tancuri Challenger 2, printre „cele 100 posibile” ce ar putea fi furnizate de țările aliate, în funcție de rezultatul discuțiilor de la Rammstein. Având în vedere că sunt necesare minimum 10 săptămâni pentru a antrena un echipaj de tancuri, profesorul Clarke a declarat că 20 ianuarie ar fi ultima dată pentru a lua o decizie dacă aliații doresc să înarmeze Ucraina înainte de o nouă ofensivă rusă așteptată la începutul acestui an.

Dnipro - ce a rămas din blocul de locuințe lovit zilele trecute de rachetele rusești / Foto Vitalii Matokha / AFP / Profimedia

- Michael Clarke a mai transmis că tancurile Challenger sunt „infinit superioare” celor rusești, în ciuda afirmației de luni a Kremlinului că acestea vor „arde ca și celelalte”.

- Rusia a desfășurat așa-numitele exerciții de antrenament comun în Belarus cu scopul de a tensiona forțele ucrainene, a mai precizat profesorul Clarke. Cu toate acestea, granița cu Ucraina este marcată de mlaștini peste care „nimeni nu vrea să treacă cu o armată de tancuri”, ceea ce limitează orice ofensivă rusă la aceleași rute pe care le-au parcurs la începutul invaziei de anul trecut, a mai explicat Michael Clarke.

- Expertul militar a mai spus că orice invazie a forțelor rusești ar întâlni o armată ucraineană mai bine pregătită, iar Belarus rămâne foarte reticent în a se implica.

- În estul Ucrainei, Moscova „se pare că” a cucerit Soledar cu prețul a 15.000 de soldați din grupul Wagner care au fost fie răniți, fie uciși, a declarat profesorul Clarke. El a prezis că rușii vor încerca acum să încerce să înconjoare Bahmut dinspre nord și sud. Ucraina „s-ar putea lupta” pentru a ține sub control orașul, în timp ce Rusiei îi va fi greu să obțină alte câștiguri în Donbas, următoarele orașe importante din punct de vedere strategic din regiune (Sloviansk și Kramatorsk) fiind acum o „fortăreață” ucraineană, a mai punctat Michael Clarke.

Dnipro/ Foto Valentyn Reznichenko/Dnipropetrovsk OBA/Cover Images/INSTARimages.com / INSTAR Images / Profimedia

- Separat, o analiză CNN a pieței energetice europene arată că de când Vladimir Putin a ordonat trupelor sale să invadeze Ucraina, o întrebare a preocupat guvernele europene mai mult decât aproape orice altă întrebare: „Ce se întâmplă dacă Moscova oprește gazul?”.

- Amenințarea de a întrerupe livrările de gaz rusesc pentru țările europene, multe dintre acestea bazându-se de ani de zile pe acesta pentru a-și încălzi casele și a-și alimenta fabricile, a fost un atu pe care Putin l-ar fi putut juca dacă războiul pe care l-a început în februarie anul trecut ar fi fost urmat de o iarnă lungă și grea, scrie Luke McGee pentru CNN.

- Cetățenii din țările care nu se aflau în război direct cu Rusia s-ar fi putut întreba, pe măsură ce frigul începea să se simtă tot mai tare, de ce confortul și mijloacele lor de trai sunt sacrificate în numele Ucrainei. Unii lideri naționali, simțind presiunea internă, ar fi putut în acest scenariu să ceară ca sancțiunile să fie relaxate sau ca o pace să fie negociată în termeni favorabili Moscovei.

- „Există o viziune tradițională în Rusia potrivit căreia unul dintre cele mai bune avantaje ale sale în război este generalul iarnă”, a explicat Keir Giles, consultant la organizația Chatham House din Londra. „În acest caz, Rusia a căutat să exploateze iarna pentru a spori puterea unui alt instrument din cutia sa: arma energetică. Rusia conta pe un îngheț de iarnă pentru a aduce Europa la realitate și a convinge publicul de pe continent că sprijinul pentru Ucraina nu merită durerea din portofele”, a mai adăugat Giles.

- Dar acel frig extrem încă nu a venit. Europa Centrală și de Vest s-a bucurat de o iarnă mai blândă decât se aștepta, ceea ce, împreună cu o campanie coordonată de reducere a consumului de gaz, a luat din mâinile lui Putin una dintre cele mai mari monede de schimb.

- CNN explică faptul că pe măsură ce ne îndreptăm mai departe spre 2023, guvernele europene au acum o fereastră de oportunitate pentru a se pune la punct și a reduce dependența de gazul rusesc înainte de o nouă iarnă. Făcând acest lucru, manevra ar putea juca un rol crucial în menținerea frontului unit al Occidentului pe măsură ce războiul se prelungește la peste un an de când a început. 

Adam Bell, un fost oficial guvernamental britanic din domeniul energiei, a încercat să explice cât de lungă este această fereastră și ce măsuri pe termen scurt pot fi luate pentru a profita la maximum de ea. El a declarat pentru CNN că iarna caldă a „cumpărat efectiv un an pentru Europa”. Un decembrie și ianuarie mai reci ar fi consumat o mare parte din stocurile de gaz ale Europei, ceea ce ar fi putut duce la o penurie fizică de gaze”.

Foto: Alamy / Profimedia

- Cu toate acestea, Bell avertizează că simpla stocare de gaze nu este suficientă. „UE trebuie să se lucreze mai mult la capitolul eficiență. Casele și întreprinderile au nevoie de clădiri care să irosească mai puțină energie prin izolare. Companiile trebuie să schimbe procesele de fabricație pentru a renunța la gazele naturale”, a adăugat expertul britanic.

-CNN precizează și faptul că există și critici, iar aceștia acuză guvernele europene că se concentrează prea mult pe controlul prețului imediat al gazului, în loc să investească în măsuri pe termen mai lung, cum ar fi eficiența și energiile regenerabile. „Există un instinct politic de înțeles de a atenua prețul, deoarece acesta răspunde direct preocupărilor legate de costuri ale gospodăriilor și întreprinderilor. Dar ieftinirea gazului elimină stimulentul de a reduce consumul global”, a transmis Milan Elkerbout, cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles.

- „Politicienii tind să se gândească la eficiența energetică ca la un proiect pe termen lung. În parte, acest lucru se datorează penuriei de materiale, cum ar fi izolația, și a lipsei de lucrători calificați. Dar chiar și măsurile mici de eficiență luate pe termen scurt pot contribui la o mare schimbare globală a consumului”, a mai adăugat Elkerbout.

- Pe termen mediu, Europa are acum ocazia de a pune în aplicare unele dintre schimbările în obiceiurile sale de consum de energie care s-au dovedit dificile din punct de vedere politic. Obiecțiile față de sursele regenerabile, cum ar fi parcurile eoliene terestre, și criticile privind prețul politicilor de tip „net-zero” au fost puse într-o nouă lumină, acum că sunt mai evidente costurile reale și instabilitatea pe care le implică importul de gaze.

- John Springford, director adjunct la Centrul pentru Reforme Europene din Londra, spune că „guvernele ar putea face mai mult pentru a stimula și accelera dezvoltarea surselor regenerabile de energie”. „Un pas important ar fi să se dea undă verde energiei eoliene onshore. De asemenea, ar fi înțelept ca guvernele să construiască capacități de stocare pentru gazele naturale lichide, ceea ce se poate întâmpla destul de rapid și reduce în mod direct nevoia de gaz rusesc”, a explicat Springford.

- Dacă țările europene vor profita sau nu de această scurtă șansă de a-și consolida securitatea energetică este o cu totul altă problemă, se mai arată în analiza CNN.

- „Vulnerabilitatea Europei, care a fost expusă brusc, exista din cauza unei îndelungate complaceri din partea puterilor occidentale”, a mai atenționat Keir Giles. Tot el a spus că „Europa de Vest nu a fost dispusă să asculte statele din prima linie care au avertizat asupra intențiilor regimului rus și au înțeles că o energie mai scumpă era un preț care merita plătit în schimbul faptului de a nu fi vulnerabil la presiunea rusă”. „Această complacere a lăsat Rusia cu mai multe ținte deschise în care să lovească în marile capitale vest-europene, mai ales în Germania”, a adăugat Keir Giles.

-  Oricât de absurd ar suna, în timp ce bombele continuă să cadă asupra Ucrainei, nu este exclusă o întoarcere la vechea automulțumire și un eșec în consolidarea independenței energetice a Europei, precizează CNN.

Înmormântarea lui Mykhaylo Korenovsky, un antrenor de box ucrainean, care a murit în urma unei lovituri cu rachetă, săptămâna trecută, asupra unei clădiri rezidențiale, la Dnipro, Ucraina/ Foto: Profimedia Images

- Agenția Internațională pentru Energie a declarat în decembrie că cererea globală de cărbune (cel mai poluant dintre toți combustibilii fosili) a atins un nivel record în 2022, pe fondul crizei energetice provocate de războiul din Rusia. La doar un an după ce țările au convenit să reducă treptat utilizarea cărbunelui în cadrul conferinței ONU privind clima de la Glasgow, Europa s-a trezit că repornește unele dintre centralele sale pe cărbune închise recent. Tot Agenția Internațională pentru Energie a declarat că, deși creșterea consumului de cărbune a fost relativ modestă în majoritatea țărilor europene, în Germania s-a înregistrat o inversare de o „amploare semnificativă”.

- Națiunile europene au fost, din punct de vedere istoric, reticente în a-și unifica politica și piețele energetice. Motivele variază de la interesul propriu (de ce ar trebui ca o țară să beneficieze de pe urma stocării unei alte țări?) până la controlul piețelor (de ce ar trebui ca gazul natural lichefiat mai ieftin din Spania să submineze energia nucleară franceză?).

- Și chiar dacă ar apărea apetitul politic pentru un fel de politică și piață energetică comună, aceasta ar fi extrem de dificil de gestionat la nivel central, deoarece națiunile individuale ar concura în mod inevitabil pentru resurse și subvenții financiare.

- Acesta este motivul pentru care această fereastră actuală este atât de importantă, mai spune CNN, care precizează și că în timp ce luptele active continuă pe frontul din Ucraina, este vital ca Europa să înțeleagă că dacă nu acționează acum ar putea să se îndrepte spre un dezastru iarna viitoare. Iar o criză energetică autoprovocată i-ar reda lui Putin puterea care i-a fost refuzată pur și simplu prin noroc și o vreme neobișnuit de caldă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp