Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Iată grila anapoda prin care se evaluează în școala românească un profesor „performant”

Ordonanța de Urgență a Guvernului privind creșterile salariale pentru anumite categorii de bugetari propune pentru cadre didactice un sistem de premiere bazat pe criterii de performanță, în limita a 2% din cheltuielile salariale ale instituţiei. 

Se impune analiza atentă a două componente ale acestei tematici sensibile: 

1. cum se vor distribui cei 2 %, când, de fapt, angajatorul este ISJ, şcoala nu dispune de libertatea de a alege cu cine lucrează; 

2. cine şi când va defini „criteriile de performanţă” în învăţământ? 

Presupunând că sursa de finanţare nu ar ridica mari dificultăţi, propun să ne îndreptăm atenţia spre instrumentele actuale de evaluare a cadrelor didactice şi să ne întrebăm cât de relevante şi operaţionale sunt ele.

În „Studiul național privind stadiul dezvoltării culturii calității la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar” (A.R.A.C.I.P., București, 2013), erau formulate recomandări de intervenție direcționate către trei niveluri reprezentative pentru sistemul de învățământ. Astfel, ca măsură pusă în practică de ministerul de resort, era considerată oportună „modificarea metodologiilor subsecvente Legii Educaţiei Naţionale în vederea susţinerii şi promovării reale a valorilor exprimate în lege. De exemplu, evaluarea cadrelor didactice nu pe baza conformităţii sau pe baza unor criterii administrative, ci pe baza inovaţiei şi a „valorii adăugate” reflectate prin rezultatele şi progresul fiecărui elev (s.n.)" (p. 86). Evident, din 2013 până în 2016, nu s-a întâmplat nimic în acest sens.

Dacă vom parcurge Fișa de (auto)evaluare pentru obținerea gradației de merit profesori 2016, disponibilă pe site-ul oricărui ISJ, vom remarca faptul că celui dintâi criteriu (din 4), „activități complexe cu valoare instructiv-educativă", îi este acordată o pondere de 80%. Până aici, este bine. Numai că, foarte repede, sesizăm faptul că accentul cade pe „complexe”, nu pe „valoare instructiv-educativă”. Primul punct al acestui criteriu, (a), se referă la „rezultate deosebite obținute în pregătirea elevilor în atingerea obiectivelor/competențelor specifice impuse de curriculumul școlar, materializate în progresul elevilor la clasă, la testări și examene naționale de sfârșit de ciclu, rezultate obținute cu clasa și individual la disciplinele de specialitate”. Criteriul în discuție este configurat de 10 puncte, de la (a) la (j). Numai (a) se referă la ce face un profesor zi de zi în clasă...

Punctul (b) vrea să știe dacă respectivul cadru didactic a folosit măcar o dată soft educațional la lecție. Se cere dovada semnată de director, inspector școlar. Culmea este că profesorii care apelează des la softuri și platforme în favoarea apropierii elevului de conținutul predat nu umblă mereu cu asistență după ei la ore. Și atunci vor primi același punctaj atât cadrul didactic care folosește accidental aceste auxiliare curriculare, cât și profesorul familiarizat cu metoda didactică în cauză. Ce anume ar face diferența, la nivelul dovezilor? Chestionar sau interviu aplicat beneficiarilor direcți. Nu se menționează așa ceva.

Punctele (c), (d), (e) și (g) vizează excepțiile sau vârfurile - în număr foarte mic, evident, raportat la efectivul de elevi sau la numărul de profesori. De fapt, cei mai mulți dintre cei de la catedră nu se bucură de „intrări” care să genereze performanțe olimpice. Ghinionul lor că predau cine știe unde în mediul rural, izbutesc să aducă elevul de la abia silabisire la înțelegerea și interpretarea unui text, strict funcțional sau chiar literar. Elevii lor nu sunt distinși cu nimic pentru aceste „mici” performanțe - în consecință, nici profesorii lor, cu gradație de merit.

Punctele (f) și (h) urmăresc activități extrașcolare, iar (i) și (j) fac apel la demersuri eventual asociate carierei didactice.

Ca pondere, pregătirea de zi cu zi a elevilor, în mod eficient - (a) - primeşte 5p/an; în schimb, pregătirea loturilor olimpice pentru concursurile şcolare (e) este cotată cu 15p/an. Câţi profesori pregătesc olimpici, deşi „ieşirile” rămân, de fapt, la nivelul „intrărilor”?/câţi profesori ating performanţe fabuloase cu elevi slabi, pe care îi ridică un punct sau chiar două, la „ieşire”? Totuşi, meritul este asociat olimpismului, ca să ne exprimăm astfel, ceea ce demotivează atât elevii, cât şi pe dascălii lor. Ca o completare la această comparaţie, reţinem faptul că, în calitate de „lider al grupei sindicale din unitatea şcolară”, cadrul didactic primeşte 6p/an (criteriul 2, privind performanţe deosebite în inovarea didactică şi managerială/punctul (c)). Discutabil cât inovează managerial un profesor care este lider de sindicat în şcoală, ipostază în care el se comportă doar ca observator în C.A., în C.E.A.C. şi alte comisii importante din instituţie.

Concluzia şi semnalul de alarmă vizează adecvarea instrumentelor de evaluare şi stabilirea unor criterii de performanţă valide în educaţie. Pentru că, aşa cum se prezintă grila de evaluare 2016, 90% din activitatea cadrului didactic se reflectă în 5 % din grilă. Cum se aplică, deci, criteriile de performanţă? Cei 2% invocaţi de ordonanţa de urgenţă vor merge către aceiaşi care se bucură de gradaţia de merit, care ştiu că, în final, se verifică documentele, nu copiii realizaţi, sub aspect educaţional.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • V-as ruga sa faceti un efort sa va imaginati ca nu exista inspectorate scolare. Ca directorul si Consiliul de Administratie ar avea putere de decizie in a-si angaja profesorii si a decide strategia scolii. Credeti cumva ca lipsa inspectoratelor ar afecta negativ munca profesorilor? Exista un M.E.N.C.S., se lucreaza dupa aceleasi programe scolare in toata tara, personal calificat. Care e aportul efectiv al inspectorilor? Oare ar mai fi nevoie de grile de evaluare stufoase ? Eu banuiesc ca ar fi o mai mare implicare din partea profesorilor , interesul profesorilor ar fi ca scoala sa aiba elevi bine pregatiti si deci o buna imagine care sa le asigure profesorilor locul de munca pe termen lung .
    Pe de alta parte,marul discordiei, adica gradatia de merit si salariu de merit poate nu ar mai fi necesare . Salarii decente pentru toate cadrele didactice ar fi de ajuns.
    Nu astept raspunsuri. E doar un exercitiu de imaginatie .
    In Olanda nu exista Inspectorate scolare. Scolile au autonomie, se diferentiaza prin principiile pedagogice aplicate ( scolile Montessori par a fi cele mai indragite). Profesorii au o programa dar in afara unei planificari generale care vizeaza obiectivele majore, ei nu trebuie sa faca planificari calendaristice stufoase cu obiective de referinta ai alte detalii ce le cunoasteti. Petrec insa in scoala mai multe ore pe zi decat in Romania. Programul copiilor este de la 8.30 pana la 15.00 cu exceptia zilei de miercuri cand orele se termina a 12.00. In schimb, rezolva cam tot ce e de rezolvat in programul scolar. Nu iau lucrari de corectat acasa. Ca peste tot, salariile nu sunt din cele mai mari dar isi permit o viata decenta.

    • Like 0
  • Importante tema si sensul articolului, de dezbatut, poate se mai schimba ceva.
    • Like 0
  • Astazi presa franceza prezinta rezultatele recentului bacalaureat si faptul ca acestea sunt mai bune decat in perioada imediat premergatoare; de ce nu mediteaza "factorii" emananti de reguli pentru evaluarea competentelor profesorale romanesti la aceste realitati, complet invers decat se prezinta ele in Romania?
    Cum nu se rusineaza cei care au intocmit asa-zisele criterii de evaluare a profesorilor pentru 2016 de textele pe care le-au generat, in fapt o insiruire stupida de generalitati, imposibil de aplicat creator si total irelevante?
    Si de fapt, cine sunt aceste figuri de prin Ministerul Invatamantului ori Inspectorate care emit criterii parca intru batjocorirea personalitatii profesorilor?
    Este probabil momentul sa se "investigheze" aceasta situatie dramatica, cu inteligenta si bun simt.
    Si, desigur, nu cu "specialisti" tip Ecaterina Andronescu ori vocalul domn Vlaston.
    • Like 0
  • Cred ca performanta nu poate fi evaluata prin tabele, la modul general deoarece discrimineaza, asa cum ati observat si dvoastra. Trebuie urmarite personalizat intrarile si iesirile. Ai 3 olimpici pe tara? Foarte frumos, dar sa vedem care e istoricul liceului. Aaaa... la acest tip de clasa de obicei sunt 4 olimpici. Atunci, ne pare mrau, n-ati facut performanta! Dvoastra aveti 10 picati la disciplina dvoastra la bac. Felicitari, sunteti foarte competenta, de obicei promovau 1-2 elevi! Cred ca asa trebuie pusa problema, sigur, mai nuantat, dar PERSONALIZAT!
    • Like 0
  • 2. cine şi când va defini „criteriile de performanţă” în învăţământ?
    cred ca : cine nu are timp de 4 ani sub 75% promovati la simularea de treapta, la treapta si la bac ... se duce la cl I-IV, respectiv V-VIII ... si mai departe catre gradinita si somaj
    se pot da simulari la toate nivelurile, an de an, si profi care vand se muta la piata si lasa catedra
    • Like 0
  • Un principiu pedagogic spune ca "tipul de evaluare determina tipul de invatare" . Adaptand acest principiu la situatia profesorilor, as spune ca tipul de evaluare determina tipul de predare (in sens mai larg,referindu-ne la activitatea unui cadru didactic).
    Este extrem de dificil sa fii azi profesor. Constrans de grile de evaluare, de rigiditatea unor planificari ,programe, acuzati fara drept de apel de press, parinti...pentru orice esec al elevilor, fara mijloace de constrangere asupra elevilor , ridiculizati in mass media adesea. In plus, si foarte important, cum in ultimii ani respectul e adesea castigat prin avere, categoria profesorilor e asociata cu saracia. Respectul fata de profesor e o floare din ce in ce mai rara. In timpul acesta, ei isi pleaca capul tot mai tare caci au copii de hranit, facturi de platit.
    Unii dintre ei incearca sa castige un ban in plus din felul in care e gandit sistemul de evaluare. E mai usor sa te focusezi spre a construi un dosar pentru a obtine o gradatie de merit decat a munci la clasa cu toti elevii spre a-i aduce pe toti la lumina. Nu sunt de acord dar se practica si intr-o oarecare masura de inteles. Daca mai luam in considerare si totala lipsa de raspundere a familiei in educatia copiilor....e si mai de inteles atitudinea. Parintii nu colaboreaza cu profesorii in lungul si anevoiosul proces instructiv-educativ ei au sentimentul ca stiu tot, ei au dreptul sa ceara, sa critice profesorul, sa acuze profesorul de incompetenta....uneori poate justificat. Dar, lipsa de coeziune din intreaga societate prezenta si in procesul educativ duce la rezultate adesea ireparabile cu consecinte pe termen indelungat.
    O mai buna cunoastere reciproca a problemelor cu care se confrunta diversele categorii socials ar fi de folos. Dar...
    Ceea ce e de condamnat este lipsa de reactie fata de atata scriptologie.... Azi un profesor este nevoit sa investeasca un volum imens de timp si energie pentru a-si justifica activitatea de profesor in loc sa actioneze concret un munca cu elevii.
    Sunt de acord, sistemul de evaluare al profesorilor este prost conceput.
    Am avut parte de mult mai mult respect cand mi-am inceput cariera didactica la nici 20 de ani decat dupa 33 de ani de munca. Am lucrat cu pasiune dar va spun sincer ca azi nu as mai face aceeasi alegere.
    • Like 3
    • @ A. L. Pop
      @ Adriana L. Pop
      Stimata d-na profesor,
      Cateva lucruri s-au modificat in prezent, cel putin la nivelul opticii: nu se mai incurajeaza nici un fel de constrangere a elevilor( dimpotriva!), iar parintii- care nu se poate afirma ca "manifesta o totala lipsa de raspundere"in actul educational-, au intr-adevar dreptul sa comenteze/ critice activitatea profesorilor.
      Chestiunea cu respectul e mai delicata: personal, cred ca se castiga prin harul profesorului.
      Niciodata si nicaieri nu a fost simplu sa fii profesor, insa e adevarat ca unii ar trebui sa-si aleaga alta indeletnicire, in lipsa chemarii pentru cea despre care discutam.
      • Like 0
  • IM check icon
    O grila de autoevaluare total irelevanta pentru munca profesorilor in clasa cu elevii. O grila alcatuita de Inspectorate si Minister spre propriul lor folos si spre folosul favoritilor directorilor de scoli. Multe activitati sunt atestate doar de adeverinte semnate de director. Acesta semneaza doar ce vrea, astfel ca activitati facute nu primesc semnatura, altele nefacute sunt semnate fara probleme. Nimeni nu verifica adevarul activitatilor bifate ca realizate si punctate in consecinta. Profesorul dedicat activitatii la clasa, propriei pregatiri obtine punctaje mici. Liderii sindicali, metodistii, autorii de manuale si alte publicatii, membrii in tot felul de comisii ministeriale si ale inspectoratelor, cei ce atrag sponsorizari pentru scoala, adica tot noi si ai nostri - acestia sunt generos punctati. Ceilalti-complet ignorati.
    • Like 2


Îți recomandăm

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult

Mara Popescu

Mara Popescu este singura studentă româncă la medicină la King’s College din Londra, o pestigioasă instituție de învățământ. Este frumoasă, are 18 ani, e matură și echilibrată, este logică și structurată, ca și cum vârsta ei ar fi scrisă doar pe hârtie.

Citește mai mult