Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Imagine politică, închiderea școlilor și „ca la noi la nimeni”: viscolul și gândirea critică

Iarna în București

(Foto: Cosmin Gârleșteanu)

Știrile despre episoadele de vreme de iarnă severă din România sunt quasi-identice de la an la an. Le știți prea bine: drumuri blocate, orașe înzăpezite, SMURD-ul, Poliția, Jandarmeria, Armata care intervin eroic. Singura schimbare din ultimii ani (cel puțin la nivelul știrilor pe care urmăresc) este că pare să fi scăzut numărul inconștienților care cred ca prognoza meteo nu li se aplică și lor.

Invariabil, la fiecare episod de vreme de iarnă extremă apar comentarii și materiale de presă despre cum, în alte țări, lucrurile sunt mult mai așezate și că „venirea iernii" nu este o întrerupere a vieții cotidiene. Ultimul astfel de exemplu este acest comentariu.

Odată cu citirea sau vizualizarea unor astfel de materiale despre cum „la alții iarba este mai verde", mulți cetățeni români au un sentiment (inconștient) de satisfacție, care le confirmă existența convingerii „ca la noi, la nimeni".

Desigur, la prima vedere, așa este. Doar că e profund fals și, mai rău, total neproductiv pentru o dezbatere despre managementul riscului într-o societate.

De ce este profund fals? Pentru că în comparații se ignoră multe alte cazuri de țări mai dezvoltate decât România și care se confruntă cu probleme similare, chiar mult mai rele. De exemplu, în Olanda, o țară infinit mai civilizată decât România, dacă ninge și se depun 5-10 cm de zăpadă este un haos național în ceea ce privește transportul. Autostrăzi semi-blocate, trenuri anulate, tramvaie înzăpezite. Pentru români pare de râs, dar este real.

Anul acesta, în februarie și martie, în partea de nord-est a SUA au fost trei furtuni mari de zăpadă, care au lovit la interval cam de o săptămână. Haosul și pagubele au fost considerabile, iar impactul asupra cetățenilor a fost și el foarte neplăcut: au fost cam două milioane de gospodării care au fost deconectate de la rețeaua electrică la prima furtună, iar cam pe un sfert dintre acestea a doua furtună le-a prins tot deconectate de la electricitate.

De ce este total neproductiv?

Foarte simplu: pentru că se face o comparație între mere și banane. Exemplele de bune practici despre managementul vremii de iarnă vin din țări precum Canada, Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda.

Aceste țări sunt, într-adevăr, repere demne de urmat în multe aspecte ale organizării unei societăți democratice. Dar, în același timp, sunt repere false când vine vorba despre managementul impactului condițiilor meteo asupra populației. Nu pentru că nu fac o treabă excelentă, ci tocmai pentru că sunt nevoite să facă o treabă excelentă.

În țările Scandinave și în Canada este iarnă grea cam 4-6 luni (16-25 de săptămâni) pe an. Deci, dacă nu ar reuși să administreze condițiile meteo exteme de iarnă, atunci impactul negativ asupra societăților ar fi uriaș - o hibernare/ paralizare a societății pentru o perioadă lungă din an. Firesc, pentru aceste țări are foarte mult sens să investească sume considerabile în utilaje de deszăpezire și în modificarea și dezvoltarea infrastructurii astfel încât să aibă întrerupere minimă atunci când lovește vremea de iarnă grea.

În România și în alte țări cu clima mai blândă condițiile meteo extreme se rezumă la câteva episoade pe an, de obicei în ianuarie-februarie, care însumează între 2 și 6 săptămâni pe an. 

Desigur că românii își doresc ca răspunsul la vremea grea de iarnă să fie precum în Canada sau țările scandinave, doar că: (1) mă îndoiesc că ar fi dispuși să plătească prețul pentru a avea mijloacele tehnice și umane necesare. O „lamă" poate fi pusă pe orice camion, dar o „freză" de zăpadă este folosită doar când e zăpadă mare - 2-6 săptămâni pe an.

(2) este prea puțină motivație pentru autoritățile publice să ia măsuri de modificare a infrastructurii pentru ca aceasta să fie cât de cât rezilientă la condițiile meteo extreme de iarnă. De exemplu, pentru a fi protejate de viscol autostrada și calea ferată București-Constanța ar fi necesară plantarea și ajungerea la maturitate a unei păduri care să încadreze pe ambele părți căile de transport (perdea forestieră).

În orașele lovite de vremea rea de iarnă ar fi necesari foarte mulți metri pătrați liberi -fără mașini sau construcții - în care să fie depozitată zăpada.

Înainte de a concluziona vreau să fiu clar: nu am scris acest text pentru a scuza sau justifica acțiunile autorităților publice. Chiar nu e treaba mea să fac asta.

Am scris acest text pentru o „voce a rațiunii" echilibrată: putem să ne amplificăm frustrările și să ne adâncim convingerile negative despre propria societate, citind comparații false. Dincolo de satisfacția de moment, nu are nici un efect. Și la anul, când viscolul va lovi, lucrurile vor fi la fel și vom citi cam aceleași știri și comentarii.

Dar putem să ne punem întrebări serioase despre cum putem manageria cel mai bine aceste episoade de vreme extremă, care odată cu schimbările climatice se vor amplifica - poate nu chiar în fiecare an, ci ca trend.

Din cum văd eu lucrurile, există două mari opțiuni: (1) să acceptăm costuri uriașe pentru a tinde spre întrerupere zero din cauza viscolului și (2) o ținere sub control a pagubelor provocate de viscol și dezvoltarea unei reziliente - acceptând întreruperi / disfuncționalități în viața de zi cu zi - pe perioada episoadelor de iarnă extremă.

Ironia: sunt perfect conștient că am scris acest text cu una-două zile prea târziu, iar peste o săptămână, când la București vor fi 16-18 grade Celsius, problemele pe care le-am ridicat vor fi la fel de valide ca și acum, doar că nimănui nu îi va păsa. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • In ziua de 18 martie 2018 nevasta-mea a plecat din Bucuresti cu destinatia Braila cu trenul de la ora 18 si 22 minute. Fusese la fecioru-meu , care este cazat la un camin din Bucuresti. Trenul de seara de la ora 18 si 22 spre Braila i-a transformat calatoria intr-un cosmar. La jumatatea distantei intre Bucuresti si Ploiesti, trenul s-a oprit in camp. La intrebarile calatorilor conductorul raspundea ca locomotiva electrica nu face contact din cauza depunerilor de gheata la linia de contact.Curios, spune nevasta-mea, pe celelalte linii trenurile treceau pe langa ei, iar la contactul lor cu linia stralucea flacaruia facuta de dispozitivul de degivrare. Au stat acolo in camp cateva ore, fara sa se intereseze nimeni de ei. Crivatul depunea zapada in jurul trenului, iar aerul inghetat patrundea in vagoanele vraiste care nu mai aveau nici un sistem de incalzire. Calatorii se refugiau dintr-un vagon in altul, cautand un compartiment mai putin expus viscolului. Nevasta-mea, o pensionara de 64 ani, nepregatita pentru aceasta calatorie de cosmar, a tremurat din plin pina cand in sfarsit a fost adusa o locomotiva diesel care a tarat trenul pina la Ploiesti. De acolo si pina la Braila, trenul, cu alta locomotiva, s-a tarat in noapte, ajungand la destinatie cu multe ore intarziere.In tren erau multi pasageri si toti au suferit acesta experienta traumatizanta pesedista.Cred ca multi s-au imbolnavit, fiindca au fost supusi ore intregi la temperaturi negative.
    • Like 0
  • Domnu' autor: ce e aia "a manageria"? Că nu am găsit cuvântul in DEX.
    Si, in acelasi paragraf, "tendință" era probabil demodat de folosit... "trend" se pare ca e mai "cool"!
    https://www.youtube.com/watch?v=9059gapsyoM
    • Like 0
  • Un articol de bun simt, de apreciat ! Si eu cred ca solutiile pentru noi trebuie sa tina seama de conditiile specifice ale aparitie si desfasurarii fenomenelor metea extreme pe plaiurile noastre. Cred ca un grup interdisciplinar ( meteorologi, istorici, silvicultori, ingineri constructori,ecologisti ) ar putea veni cu solutii durabili, eficiente, economice si ecologice bazate pe intelegerea si folosirea fenomenelor meteo extreme ( indiferent de anotimp ).
    • Like 2
  • Corect ,nu poți face investiții uriaşe in Romania unde avem iarnă adevărată două saptămâni pe an de altfel in toate țările din afara zonei nordice dacă ninge un pic iese un mare balamuc dar aşa se intâmplă dacă nu ai călătorit prin alte țări şi ai informații luate de la Radio Şanț.
    • Like 1
  • Un pic degargara dar pe invers fata de articolul la care faceti link (Canada); tocmai pt ca nu putem investii in utilaje mari pt ca nu e justificat dpdv al costurilor ar trebui investit in solutii ieftine - gen perdele forestiere (nu doar langa sosea ci pe mai multe aliniamente distantate ca sa obtinem o diminnuare a vantului similar cu zonele urbane), parcaje si trotuare libere pt o dezapezire eficienta si alte solutii de bun simt care sa diminueze costurile etc
    • Like 3
    • @ Ciprian Ionut Popa
      As adăuga modul în care se contractează serviciile specifice. Majoritatea primăriilor merg pe un model calendaristic, care în mod evident nu este eficient. Anul acesta au contractat degeaba 3 luni, că sa eșueze lamentabil acum în martie, când oricum vor recontracta la preturi mult mai mari.
      • Like 1


Îți recomandăm

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult

Scoala din valiza

„Educația digitală nu înseamnă neapărat distanțarea între copil și profesor. Și aici îmi vine în minte un alt exemplu: profesorii dintr-o școală din Ialomița, care au devenit dependenți de copiii pentru a putea să folosească mijloacele digitale și s-au apropiat de copii”.

Citește mai mult

Andreas Lier - BASF

„Mă duc aproape în fiecare dimineață cu bicicleta la birou, pe o distanță de 3-4 km, în timp ce vecinii mei adoră să-și conducă SUV-urile, să stea în ambuteiaje, să polueze aerul, lăsând o amprentă mare de carbon doar pentru a se simți foarte confortabil și a afișa simboluri de statut social”, dezvăluie Andreas Lier, CEO al BASF România, într-un interviu pentru Republica.

Citește mai mult

O afacere cu cânepă

Ionuț a plecat în India în toamna lui 2017 ca să viziteze cele șapte orașe sfinte. A luat această decizie după un an și jumătate în care a lucrat pentru o companie elvețiano-britanică din Praga, unde ajunsese ca proaspăt absolvent al unui masterat în Olanda, care nu și-a găsit nimic de lucru în țară.

Citește mai mult

Andrei Pitis

Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, a investit până în prezent în 15 startup-uri, după ce în 2018 a demarat un proiect prin care vrea să ajute 100 de români să ajungă milionari în euro din startup-uri în tehnologie.

Citește mai mult