Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Impozitul pe cifra de afaceri este un TVA mai prost pentru că se aplică în toate stadiile producției și se acumulează în cascadă

Muncitor în fabrica de mașini

Foto - Profimedia

Taxarea cifrei de afaceri este TVA. Să stea liniștiți cei cărora le-a intrat în cap că-i fură multinaționalele pentru că ei sunt cei care vor plăti această taxă. Este un TVA mai prost din punct de vedere economic, dar așa e dacă ajungem să facem politică fiscală după ureche. 

Impozitul pe cifra de afaceri este un TVA mai prost pentru că se aplică în toate stadiile producției și se acumulează în cascadă. Plătești 1% pe fier când e scos din pământ, 1% când e transportat, 1% când e transformat în oțel, 1% când e depozitat, 1% când e făcut tablă sau sârmă, 1% când ajunge șurub, 1% când șurubul ajunge în vreo piesă de mașină, 1% când e produsă mașina, 1% când e vândută. Și el ajunge la consumatori fix ca TVA-ul doar că nu-l mai vezi. Tocmai pentru că are acest efect în cascadă, majoritatea statelor au renunțat de zeci de ani la tipul acesta de impozitare și au trecut la taxa pe valoare adăugată (TVA). Este un non-sens ca într-o economie să ai și TVA și taxa pe cifra de afaceri cum începem să avem în România, în realitate ai TVA de 2 ori.

Avem impozit pe cifra de afaceri la microîntreprinderi pentru că acum un deceniu ANAF-ul a zis că nu are capacitatea de a verifica zeci de mii de firme mici într-un regim de impozitare a profitului, că lumea își pune aiurea cheltuieli pe firmă, deci cucu profit așa că mai bine le luăm ceva. Câte probleme și discuții de aici. Acum o să avem impozit pe cifra de afaceri pentru firmele foarte mari pentru că ANAF-ul zice că-și ascund profiturile și trebuie măcar să le luăm ceva și să vedeți voi câte probleme vom avea de aici. Și stau și mă întreb câte decizii de politică fiscală și economică vom lua, decizii care afectează capitalizarea firmelor locale sau exporturile sau nivelul prețurilor, doar pentru că ANAF nu poate să facă aia sau pe cealaltă.

E simplu ce avem de făcut doar că deocamdată nimeni nu își propune să reformeze această instituție. ANAF are nevoie să folosească instrumente digitale (big data, AI – să depășim etapa de formular online) pentru a supraveghea companiile mici și să pedepsească punctual și exemplar unde are loc evaziunea și are nevoie de un număr limitat, dar foarte bine plătit de specialiști în prețuri de transfer și avocați care să verifice și să se judece cu orice mare companie care face optimizare fiscală agresivă și să pedepsească la fel de punctual și exemplar.

Politica fiscală trebuie să urmărească obiective economice și sociale, nu incapacitatea ANAF de a-și face treaba sau a statului de a construi un buget în care cheltuielile nu depășesc semnificativ veniturile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Autorul e aici doar ipocrit dacă nu cumva e antreprenor și nu-i convin anumite măsuri fiscale dar am să dezvolt puțin argumentele mele care sunt pro impozit/cifra de afaceri în anumite sectoare. care ar fi sectoarele unde se pot umplementa cu succes:
    1 Microintreprinderile pentru care e un avantaj un procent de 1 % din CA decât o bătaie de cap cu calculul impozitului pe profit și care în practică e mult mai mare decât impozitul pe cifra de afaceri si ajută antreprenorul cu taxe mai mici pentru că e la început de drum si trebuie stimulat precum si faptul că e o procedură clara și ușoară iar antreprenorii nu trebuie să plătească contabili scumpi care să-i optimizeze fiscal firma.
    2. Multinaționalele și băncile străine mari care au alocați câte 3 etaje de avocați specializați în taxare care extrag profitul prin facturi cu abureala de consultanță de la firma mare înregistrată pe cheltuieli și mută astfel profitul în țara de origine unde e impozitat serios. În acest fel au fost bănci străine mari și multinaționale care au înregistrat pierderi de peste 10 ani dar nici una n-a închis afacerea asta pe pierderi. Prin această măsură se impozitează profitul produs în țara noastră pe care de altfel vrea să-l implementeze și Comisia Europeană pentru impozitarea profitului în țara în care e produs. Ca să dau doar 2 exemple de astfel de practici 1. Netflix și alte platforme de streaming nu plătesc nimic în România deoarece nu au sediu în România dar încasează cu sârg direct de pe cardurile beneficiarilor și nu eliberează nici un document ( chitanță sau factură pentru serviciile prestate).2. Furnizorii de servicii soft giganți cu sediul în Irlanda unde impozitului e mult mai mic dar care încasează din toate tarile UE.
    3. Microintreprinderile de prestări servicii și PFA -urile cu un singur angajat care maschează de fapt un salariu ascuns deoarece salariul are o multitudine de alte rețineri (CAS, CASS, șomaj etc) am sa dau un singur exemplu videochatistele care se înregistrează pe net și primesc banii pe card din afara UE fără factura sau chitanță și fără taxe și impozite sau contract de muncă.
    • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult