Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Imun la pandemie, amabil, Fiscul îi cheamă pe contribuabili la ghișeu

ANAF - declarații online

Am găsit zilele trecute în cutia de scrisori un aviz de recomandată. În ciuda pandemiei, a trebuit să mă duc la Poștă s-o ridic. Era vorba de o notificare, după 6 ani, cu privire la nedepunerea în termen a declarației de venit (celebrul formular 200) pe 2015. Referitor la realizarea de venituri din activități independente, puse în aceeași oală cu jocuri de noroc. Poate eram în culpă, dar nu-mi aminteam despre ce activități (probabil publicații științifice, jocurile de noroc fiind excluse) și despre ce sumă este vorba. Exista pericolul și să fiu amendată, și să mi se stabilească din oficiu obligația de plată, dacă nu depun declarația în 15 zile de la primirea notificării.

Potrivit mențiunii din notificare, pentru informații suplimentare mă puteam adresa dnei inspector de serviciu și telefonic, nu doar la sediul Administrației (ceea ce voiam să evit). Numai că dna inspectoare, altfel foarte amabilă, mi-a spus că nu are acces la situația mea (probabil o împiedica protecția datelor, bat-o vina!) și că trebuie să vin la sediu, lucrurile neputându-se lămuri altfel. Cum mă deplasez cam greu, mi-a spus că pot ruga pe altcineva să se ducă, cu o împuternicire scrisă de mine de mână și copie după CI. 

S-a dus altineva, cu toată teama de covid și grija de a evita contactul cu alte persoane, prin folosirea mijloacelor de transport în comun și pătrunderea într-o instituție reputată dintotdeauna ca focar de aglomerație. Teamă care s-a dovedit deplin justificată: înăuntru, puhoi de oameni, chiar peste așteptări. Care cu măști, care fără, numai că, la atâta lume în acel spațiu insuficient, nici vorbă să se poată păstra vreo distanță. Toți păreau să aibă aceeași problemă. Automatele eliberau continuu bonuri de ordine, ba pentru un ghișeu, ba pentru altul. Chiar cu 46 de persoane înaintea fericitului posesor, după cum se menționa, corect, pe un bon.

Noroc că funcționarii – primii în situație de risc medical sporit și vizibil încurcați de efectele notificărilor pe care au fost desigur obligați să le trimită – erau foarte amabili.

Problema mea s-a rezolvat. S-a găsit situația veniturilor încasate de mine în acel fatidic an. Mi s-a înregistrat o declarație pentru „contribuțiile sociale obligatorii, potrivit legiiˮ, de 250 de lei, pentru care fie nu voi fi completat în 2015 formularul 200, cum făcusem în fiecare an, fie acesta s-o fi rătăcit. Vom vedea ce va mai urma.

Dincolo de problema mea personală, rămâne însă întrebarea generală: De ce în plină pandemie, poate deja la al treilea val, în condițiile răspândirii masive a unor noi tulpini, mai ofensive, ale coronavirusului, care creează o îngrijorare justificată autorităților și populației, o instituție a administrației de stat provoacă o asemenea situație de criză pentru probleme care s-ar fi putut rezolva, fără aceste pericole, online? Unde este mult-trâmbițata digitalizare a administrației publice din România?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Anaful să-i trimită în teren pe toți inspectorii și să adune impozitele datorate de contribuabili. Dacă nu are toată suma datorată, să incasezze căt poate omul să dea urmând ca la următoarea vizită să mai încaseze. Și uite așa până adună toți bani datorați de plătitorul de impozite. Sunt o armată de inspectori care stau la șuiete la o cafea. Să meargă pe teren să adune banii.
    • Like 2
  • Dorin check icon
    Nu există nici un interes real de a se face o digitalizare adevărată.E vorba de de zeci de mii poate sute de mii de bugetari plimbatori de hârtii și ștampile care ar trebuii dați afară .Dar se pare că statul român ia angajat pe viață.
    • Like 2
    • @ Dorin
      Tu iti dai seama ca vorbim de functionari care au ajuns in sistemul public cum au ajuns, la varste fragede, imediat dupa facultate/liceu, si care acum au 15-20 de ani vechime in plimbat hartii si stampile?

      Unde crezi ca ii trimiti daca ii dai afara? Nu au competente in niciun alt domeniu, au petrecut atatia ani in fata tastaturii si scriu cu un singur deget, au plimbat hartii dar abia stiu sa le citeasca, au pus stampile dar nu stiu de ce.

      Daca as fi guvernant, chiar m-as gandi serios ce sa fac cu aceste hoarde de muncitori necalificati care au avut impresia ca se angajeaza pe viata la stat, exact cum zici.

      Ce faci cu ei? Cine ii angajeaza?
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult