Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

În familia mea, tristețea nu a fost permisă: „Ai tăcut! Ai tăcut!” când plângeam și o palmă peste gură. Cum să recunoști „emoțiile racket” la tine și la cei din jur

Părinte sever

Foto: Getty Images

Probabil ați observat în jurul vostru persoane care simt o anumită emoție, însă arată cu totul altceva. De exemplu, un prieten care relatează o experiență tristă prin care a trecut, însă râde în timp ce povestește. O colegă care pare că este furioasă într-o situație, însă începe să plângă.

În ambele cazuri observăm nepotrivirea între ceea ce acești oameni arată la exterior și ceea ce trăiesc în interior. Cumva emoția arătată nu se potrivește cu starea interioară.

Ce este cu aceasta nepotrivire emoțională pe care cu toții o percepem la prieteni, copii, părinți, atunci când apare?

Senzația de neautentic/nepotrivire este dată de ceea ce numim în analiza tranzacțională „emoții racket” (emoții șantajate sau emoții substituite). Este importantă diferențierea  „emoțiilor racket” de emoțiile autentice, atât prin înțelegerea lor la nivel cognitiv, cât și prin a le conștientiza la nivel intrapsihic.

Ce sunt însă emoțiile autentice?

Analiza tranzacțională vorbește despre 4 emoții de bază (furie, frică, tristețe, bucurie), fiecare având funcția ei în viața noastră. Celelalte emoții sunt o combinație a acestor 4 emoții de bază, asemănătoare culorilor secundare și terțiare care sunt o combinație a celor principale.

Frica este legată de o amenințare iar reacția este de luptă, fugă sau înghețare.

Furia apare când ceva din exterior încalcă limita noastră fizică si emoțională sau ne oprește în atingerea unui scop. Furia ne energizează să acționăm pentru îndepărtarea obstacolului.

Tristețea este legată de pierdere iar reacția este aceea de a încerca să ținem cu dinții de ceea ce am pierdut sau de a lăsa să treacă.

Bucuria apare în situații pozitive iar reacția internă este una de plăcere, calm, relaxare.

Emoțiile autentice sunt emoțiile enumerate mai sunt. Ele sunt adaptative, contribuie la rezolvarea problemei și sunt apropiate contextului.

În schimb, „emoția racket” implică o înlocuire a emoției autentice cu altă emoție ceva mai dezirabilă sau acceptată mai ușor în familia de origine.

Cum am învățat să ne păcălim în felul acesta?

Într-un mod simplu spus: când eram copii, am primit atenție pentru „emoția racket” deoarece emoția autentică nu a fost primită și acceptată. Fiecare copil observă cum unele emoții sunt interzise iar altele sunt premiate sau li se acordă atenție. Astfel descoperă următorul lucru: dacă arăt emoția autentică, însă este interzisă în familia mea, nevoile mele nu vor fi împlinite ( nevoia de siguranță, empatie, înțelegere), atunci arăt emoția acceptată și voi avea parte de atenția necesară. Tot acest proces este unul inconștient, copilul observând la un nivel subtil ceea ce este acceptat, permis și ceea ce nu este permis. Uneori interdicția este directă. Ce trebuie reținut: „emoția racket” acționează întotdeauna ca substitut pentru o altă emoție care a fost interzisă în familia de origine.

Spre exemplu, dacă am fost certați sau pedepsiți atunci când am fost furioși, ne-am dezvoltat mecanismul prin care poate am plâns iar pentru asta am primit înțelegere și empatie.

În familia mea, tristețea nu a fost permisă. Cuvintele „Ai tăcut! Ai tăcut!” când plângeam erau adesea însoțite și de o palmă peste gură. Am învățat să înghit tristețea și lacrimile iar în timp am început să arăt mai degrabă nemulțumire și furie decât tristețe.

Spre deosebire de emoțiile autentice, „emoțiile racket” nu conduc la rezolvarea de probleme. Din contră, pot genera conflicte și jocuri psihologice din care ne este greu să mai ieșim, rănindu-ne pe noi și pe cei din jurul nostru.

Atunci când simți o emoție, întreabă-te: este această emoție autentică? Se află o altă emoție acolo sub cea pe care o arăt acum? Cum a fost pentru mine copil când îmi arătam furia, tristețea, frica, bucuria?

În continuare, fă acest exercițiu. Pentru fiecare din cele 4 emoții de bază (frică, furie, tristețe, bucurie) desenează câte un cerc. Plasează cercurile într-un cerc mai mare, numit Cercul Siguranței, fie în interiorul cercului, fie parțial în el și parțial în afara lui sau complet în afara lui, luând în considerare experiențele tale de când erai copil și cât de mult părinții au permis exprimarea acestor emoții sau cât au reușit să fie alături pentru a învăța să le organizezi intern.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult