Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De patru ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

În locul unde ieri nu s-au servit mici și nu s-a arătat nici naveta de bere

Doina Cornea - inmormantare

(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

După salvele de onoare trase de militari, a trecut un avion. Un zumzet huruitor a brăzdat cerul în timp ce jos, printre peticele de iarbă de câmp și pietrele funerare mâncate de vreme, corul de voci baritonale intona „Hristos a înviat!”.

Sub brazii falnici ai Cimitirului Central din Cluj, oamenii priveau în tăcere cum groparii aruncau cu nesaț pământul umed peste sicriul din lemn alb.

Privindu-i pe fiul și pe nepoții doamnei Doina Cornea cum stăteau adunați, calmi și senini, m-am gândit că ceremonia funerară a fost exact cum și-a imaginat Leontin, reazămul ei până la final, „o slujbă de Înviere, şi nu o tribună politică”.

Mai devreme, slujba din foaierul Casei Universitarilor fusese o desfătare. Așa cum ar fi trebuit să fie existența fostei disidente după 1989, abia acum s-a săvârșit firescul: nu ea a vorbit, ci ceilalți, despre meritele și jertfa sa temerară. Preoții și episcopii greco-catolici au făcut dovada unei solidarități aparte, în spiritul luptei și principiilor doamnei Cornea. Au rostit cu miez, într-o evocare încărcată de emoție, lungi predici despre curajul de a înfrunta regimul ateu și despre lupta sa pentru renașterea românească, precum și despre credința sa neabătută în reintrarea în drepturi a Bisericii Unite cu Roma. Deși întâmpinată cu patimi și umilințe, ea le-a arătat tuturor, după ce regimul se prăbușise, că fețele schimonosite de ură și de minciună erau încă la putere.

Ieri, acolo, s-au auzit deseori termeni ca demnitate, onoare, curaj, speranță și mai ales pilde despre meritele unui om care și-a iubit semenii dincolo de puterea noastră de înțelegere. Așa cum s-a spus, ea i-a iertat pe toți și le-a iertat tuturor `greșiților” ei păcatele, căderile, lașitățile. Nu de puține ori, chipurile pământii și supte de lacrimi s-au luminat ieri când ei, slujitorii credinței, au cuvântat despre doamna Cornea ca despre un personaj biblic sau asemuind-o cu iluștri înaintași ai luptei pentru creștinătate.

Nu au fost nicidecum cuvinte fără noimă. De pildă, nu a părut deplasat ca duhovnicul doamnei Cornea, Teodor Lazăr, să vorbească despre sacrificiul disidentei, care și-a luat în exercițiul civic – pe care unii l-au numit inconștiență, alții nebunie, iar alții deruta unei fanatice –, proprii copii, pe Ariadna și pe Leontin, așezându-se tustrei, pentru totdeauna, în cea mai oficială petiție cu putință. Aceea a demnității.

Iubindu-și neamul mai mult decât propria piele, doamna Cornea, a spus același ierarh, l-a iubit și pe nefericitul istoriei noastre, Nicolae Ceaușescu, pentru că în timp ce toți ceilalți îl mințeau și îi ascundeau realitatea în fața propriei psihoze, ea i-a arătat o oglindă tămăduitoare, posibilitatea de a se îndrepta.

Îți recomandăm

La ceasul despărțirii, familia a făcut dovada că a moștenit de la doamna Cornea nu doar memoria unei luptătoare temerare pentru libertate, ci și dragostea pentru aproape și pentru cuvânt. Leontin a mulțumit ierarhilor greco-catolici și ortodocși pentru slujba comună din ziua precedentă și a închipuit bucuria postumă a doamnei Cornea care a unit cele două biserici, fie și pentru o clipă. Nepoata franțuzoaică Julie a evocat, într-o armonioasă limbă română, amintirile nepoților chemați periodic în România de doamna Cornea pentru a le arăta lumea pe care bunica lor a încercat să o facă mai bună.

Din impresionanta procesiune au lipsit stridențele, nechibzuința și nefirescul. Ieri, o mulțime frumoasă adunată lângă trupul firav al doamnei Cornea, acoperit cu flori și cu drapelul regal, a înconjurat-o ca într-o îmbrățișare. Au condus-o cu toții la marea odihnă.

Câte chinuri, câte umilințe, câte sudalme a îndurat această doamnă! Ea a primit în piept toate loviturile pe care lașitatea celorlalți le-a fentat, descurcăreala lor le-a evitat, dulcele compromis le-a ocolit. Au internat-o la `nebuni”, au arestat-o, au izolat-o în propria casă, au bătut-o, au dat-o afară de la universitate. La moartea ei nu s-au arătat și nu au vorbit ei, autorii acestor gesturi „în apărarea ordinii de stat”, torționarii doamnei Cornea. Inocența ei i-a scos pentru totdeauna în decorul istoriei.

Acest text este asumat de autor în calitate exclusiv privată şi nu reprezintă punctul de vedere al nici uneia dintre instituțiile şi/sau organizațiile la care acesta este angajat sau la care este afiliat.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Victor66 check icon
    Drapelul regal?! Cum adica?
    • Like 0
  • Du-te ... Resursa umana e singura moneda de export a României. Atât a mai rămas... Au vândut totul... Sau au furat totul... Asta e motivația pentru care nimeni dintre guvernanți nu se implica în stoparea fenomenului de emigrație... România nu își permite să aducă acasă cetățenii. Ce sa faci cu 3milioane jumate de oameni??! Sa plătești ajutor de șomaj??? E sinucidere curată. E mai profitabil săi trimiți afara la munca... Asa îți întra în tara aproape 3miliarde de euro pe an.... Deci nu va mai îmbătați cu apa chioara! Gândiți-vă lui Ceaușescu și României în speță, ia trebuit zece ani de eforturi supraomenești sa poată plăti aproape 20 miliarde de dolari... Zece ani de lipsuri și foamete... Zece ani tara a produs doar pentru export... Acum că-ți ani ne-ar trebui sa achitam aproape 90 miliarde de euro în condițiile actuale când nu mai avem fabrici sa producem ceva ca să putem vinde??? Singura resursa rămasă e resursa umana... Statul roman criminal își,, vinde,, oamenii prin aceasta forțare a emigrației într-un mod tacit...
    • Like 2
    • @ Sorin Manole
      Eu am o parere putin mai...conspirationista; bazata cumva pe o declaratie facuta de Prigoana acum multi ani. Presupunerea mea e ca plecarea romanilor din tara, e de bun augur pentru politicienii nostrii. Pe de o partea pentru ca romanii plecati trimit multi bani in tara, si pe de alta parte, pentru ca asa pot aduce forta de munca din alte tari mai sarace. Iar acei oameni nu au nimic de'a face cu identitatea nationala, deci nici nu ii intereseaza daca se distrug valorile nationale.
      • Like 2
    • @ JohnKelheim
      Brrrrrrrr... cam prea plauzibil! Ori sînt eu mai paranoic la ora asta.
      • Like 0
  • Dumnezeu s-o odihnească.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult