Foto: Profimedia Images
În România, legislația în ceea ce privește urmărirea sarcinii pare mai strictă decât în Germania, Italia și Spania. Cu toate acestea, cifrele de mortalitate maternă din România sunt de 4-5 ori mai mari decât în țările dezvoltate, iar mortalitatea perinatală pare să fie subestimată în rapoartele naționale. În același timp, avem un număr imens de femei care nu beneficiază de niciun serviciu medical de supraveghere a sarcinii până în momentul în care ajung în sala de naștere - 28% din totalul gravidelor din România.
Sistemul public de sănătate pare să joace un rol nesemnificativ în îngrijirea femeii gravide, majoritatea femeilor care l-au accesat s-au declarat nemulțumite într-un studiu publicat de UNICEF în 2022. Prin contrast, în sistemul privat, femeile beneficiază de toate îngrijirile necesare, dar contra cost. Unele dintre serviciile din sistemul privat sunt parțial subvenționate de CNAS, însă sumele sunt modice. Situația este astfel că, în ceea ce privește îngrijirea femeii gravide în România, sunt două extreme: pacientele care au resurse financiare și își permit să meargă în privat - foarte bine monitorizate, foarte bine tratate, poate chiar excesiv medicalizate (de aici epidemia de cezariene) și există o altă categorie de paciente care nu au resurse financiare să apeleze la serviciile private - întâmpinând dificultăți logistice în a accesa serviciile publice. Lipsa educației aduce de asemenea o contribuție importantă.
Cifrele rezultate ultimul studiu UNICEF arată că doar undeva sub 5% dintre toate femeile gravide au beneficiat de investigații și ecografii decontate de CNAS în 2021. Datele cele mai recente arată că doar 4,06% din gravidele care au născut au efectuat screeningul TORCH (recomandare absolută a Organizației Mondiale a Sănătății); 1,03% au efectuat ecografii obstetricale pentru anomalii; 0,09% au efectuat ecografii în trimestrul ÎI; iar doar 2,51% au făcut screeningul prenatal. Aceste cifre sugerează că accesul femeilor la sistemul public este mult limitat, iar femeile sunt obligate să apeleze la sectorul privat pentru monitorizarea sarcinii.
Irosirea resurselor în circuite nefuncționale
Numărul mic de femei gravide care beneficiază de servicii în sistemul public denotă lacune majore în acest domeniu în România. Motivele pot fi, pe de-o parte, numărul tot mai mic de medici de familie care își aumă responsabilitatea îngrijirii femeii gravide. Avem doar 611 de medici specialiști în contract cu casele naționale de asigurări dintr-un total de 2795. Iar dacă vorbim de moașe, 840 de moașe cu studii superioare și 2352 de asistenți medicali obstetrică-ginecologie care de multe ori sunt echivalați moașelor. Deși, teoretic, moașele au drept de practică, ele nu pot să aibă contract cu casele naționale și lucrează exclusiv în spitale, unde asistă doar la naștere și unde au mai degrabă un rol de susținere psihologică a femeii. Foarte puține dintre ele oferă, în privat, servicii de îngrijire a sarcinii. În Germania, de exemplu, sunt 27.000 de moașe implicate atât în îngrijirea prenatală, cât și postnatală, nu doar la naștere.
Accesarea serviciilor din sistemul public de către femeile gravide este anevoioasă, cu timpi de așteptare lungi, necesitatea biletelor de trimitere, cu număr limitat de medici în contract cu CNAS, situație care complică și mai mult programările. La toate acestea se adaugă un număr limitat de contracte cu CNAS pentru ambulatoriile spitalelor. Toate acestea contribuie la o situație dezastruoasă.
Un alt factor care contribuie la irosirea resurselor sistemului sunt spitalizările excesive și medicalizarea unor procese fiziologice (nașterea), așa cum a fost semnalizat de un raport recent OMS. Se referă la practicile suboptimale în maternitățile din România: separarea nou-născuților de mame imediat după naștere, alăptarea întârziată, lipsa de sprijin pentru alăptare, restricții pentru parteneri să asiste în timpul nașterii sau spitalizării și medicalizarea excesivă atât a nașterilor, cât și a nou-născuților.
În Africa de Sud, există programe naționale prin care se asigură deplasarea echipelor medicale moașă-doctor către locurile greu accesibile, uneori chiar și cu elicopterul, iar aceste programe, spre deosebire de cele din România, se și implementează. Personal, am fost de mai multe ori cu elicopterul să văd gravide cu risc, selectate de moașe (cele cu risc mic sunt văzute de moașele locale, care le evaluează conform unui protocol). Când se apropie nașterea, sunt trimise la spital, unde pot stă până la naștere. Asta se întâmpla în 1995. La noi, nu ar trebui să fie costisitor să meargă moașele și să le evalueze împreună cu medicul generalist, evitându-se astfel drumuri de multe ori dificile ale femeilor gravide către medicul specialist din orașul apropiat.
În România există facultate de moașe, dar nu sunt active din lipsa unei definiții clare a profesiei și mai ales lipsa încurajării introducerii lor în sistem. Moașele pot să degreveze atât medicul specialist, cât și medicul de familie în muncă lor. Specialiștii au avut mult timp ceva împotrivă, pentru că au avut senzația că intră în competiție cu ei. Specialiștii au o echipă, în care cazurile mai puțin complicate revin altora din echipă. Modelele acestea de practică obstetricală centrată pe specialist corespund țărilor cu resurse mari (Germania, Belgia, Elveția). Noi avem paciente care nu văd niciun fel de cadru medical.
Câteva posibile soluții?
- Introducerea moașelor în contractele cu casele de asigurări
- Îmbunătățirea retribuțiilor medicilor specialiști în contract cu casele
- Stabilirea exactă a circuitului gravidelor și împărțirii responsabilităților de îngrijirea gravidelor între moașă, medicul de medicină generală și specialist
- Nu în ultimul rând, atragerea sistemului privat în urmărirea pacientelor cu resurse limitate (cabinete private/spitale în contract cu casă națională de asigurări)
- Regândirea procedurilor de dobândire a competențelor de ecografie de sarcină de către medicii specialiști
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.