Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

În timp ce întreaga lume se uita la Ucraina, pe model rusesc, peste Erbilul kurd a plouat cu rachete

Erbilul kurd

Foto: Profimedia

În vreme ce noi dormeam liniştiţi, la periferiile Kievului se dădeau lupte straşnice, iar în capitala regiunii autonome kurde din Irak, Erbil, au căzut douăsprezece rachete balistice.

Kurdistanul este regiunea cea mai prosperă a Irakului. În vreme ce în restul ţării luptele dintre diferite miliţii, adică aripile militare ale formaţiunilor politice, sunt cu greu stâpânite de guvern şi acorduri numai câteodată respectate, Erbilul a cunoscut o meritată înflorire, după deceniile în care kurzii au fost subiect al crimelor săvârşite de catre dictatorii de la Bagdad. Profiturile importante realizate din exploatarea câmpurilor petrolifere şi cooperarea cu statele occidentale au permis regiunii să treacă peste animozităţile cu capitala irakiană, care şi-a mai trimis tancurile aici atunci când autonomia era cât pe ce să se transforme în independenţă, aşa cum ar fi meritat poporul kurd căruia i s-a refuzat mereu constituirea unui stat independent. Dar despre problemele Kurdistanului am scris în mai multe rânduri, iar conflictele Orientului Mijlociu le-am analizat pe larg în cartea De la Şeherezada la Osama bin Laden. Istoria palpitantă a Orientului Mijlociu, ale cărei capitole pot fi citite pe Republica.

Din comunicatul serviciilor de securitate kurde reiese că rachetele au fost lansate dinspre est, din afara Irakului, adică, foarte probabil, din Iran. Se pare că a fost vizat consulatul SUA din oraş, dar nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti.

Ultima dată când rachete iraniene au vizat ţinte SUA a fost vorba de răzbunarea executării comandatului Gărzilor Revoluţionare ale Teheranului, generalul Qassem Soleimani, în ianuarie 2020. Cu acea ocazie, niciun american nu a fost ucis, Republica ayatollahilor făcând doar un exerciţiu de imagine din bombardarea unei baze a „imperialiştilor”. De atunci, forţele americane şi miliţiile şiite din Siria şi Irak, susţinute de Iran, s-au confruntat cu adevărat în numeroase rânduri în aceste două ţări. Inclusiv forţele SUA locate în cadrul aeroportului din Erbil s-au văzut atacate cu drone şi rachete cu rază scurtă de acţiune.

Puţin mai devreme de atacul asupra Erbilului, în Arabia Saudită avea loc o execuţie publică în masă, cea mai sângeroasă din istoria modernă a regatului. Călăii Riadului au pus capăt vieţii a 81 de persoane, printre care cetăţeni sirieni şi yemeniţi, pentru acuzaţii pornind de la asocierea la organizaţii teroriste şi până la „credinţe deviante”.

Trăim într-o lume interconectată, iar violenţa dintr-o parte a globului naşte aceeaşi dorinţă de moarte a celor care trăiesc pentru război pe alte meridiane.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult