Foto Guliver/Getty Images
În contextul global actual, domenii precum IT și cel al cercetării-dezvoltării-inovării („CDI”) sunt elemente cheie ale unei dezvoltări sustenabile, iar digitalizarea accelerată determină atât guvernele, cât și companiile să facă schimbări semnificative.
Dacă vorbim de companii, preocuparea constantă pentru crearea de produse/servicii noi și pentru îmbunătățirea celor deja existente este accelerată în special de reducerea costurilor asociate și de obținerea unui avantaj competitiv care să le plaseze pe o poziție cât mai ridicată într-un clasament ce vizează experiența și satisfacția crescută a clienților.
Din punctul de vedere al guvernelor, obiectivul principal rămâne creșterea economică și atragerea de investiții străine, iar pârghiile folosite au fost legate în principal de politicile fiscale aplicabile în rândul jucătorilor din domeniul CDI. În acest sens, sunt țări care au introdus măsuri fiscale extrem de atractive în 2019, precum Indonezia care anunță deduceri fiscale generoase de până la 300% pentru activitățile întreprinse pe propriul teritoriu. Alte exemple pe care le putem aminti sunt: valoarea deducerilor fiscale acordate care a crescut la 250% din valoarea cheltuielilor în Singapore, respectiv 200% în Polonia, conform studiului global EY „Worldwide R&D Incentives Reference Guide 2019”. Există însă și țări, precum Italia, care au introdus, începând cu anul fiscal trecut, două măsuri mai puțin generoase, și anume: obligativitatea de certificare a eficienței costurilor și raportul tehnic pentru a descrie activitățile CDI desfășurate de companie.
În România, s-a discutat mult în ultimul timp despre facilitățile fiscale din domeniul IT, vehiculându-se inclusiv ideea eliminării lor. Unul dintre argumentele susținătorilor acestei abordări este faptul că, la acest moment, domeniul IT este deja consolidat.
Care este însă părerea ANIS („Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii”)? Într-un comunicat ANIS din data de 3 iunie 2019, se spune că: „facilitățile fiscale au făcut și mențin industria IT românească competitivă, într-o cursă cu alte țări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forță de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare încât o astfel de măsură ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a specialiștilor din țară, deci un impact economic major”.
Istoric vorbind, în România, beneficii fiscale au fost acordate industriei IT încă din anul 2004, iar legislația fiscală a fost modificată în acest sens aproape anual în vederea încurajării investițiilor străine în acest domeniu. Cu toate acestea, se prevedea doar scutirea de la plata impozitului pe venitul din salarii pentru angajații care desfășoară activități prin care sunt create programe pentru calculator.
Începând cu anul 2016, a existat un interes mai pronunțat pentru cercetare-dezvoltare-inovare, astfel că salariații din acest domeniu pot fi scutiți de la plata impozitului pe venit similar celor din IT, deși condițiile de eligibilitate sunt diferite. În același timp, este acordată și o deducere suplimentară de 50% la calculul impozitului pe profit pentru cheltuielile de CDI eligibile.
Nivelul deducerilor fiscale nu este mare, comparativ cu al altor state membre, însă proiecțiile efectuate arată un câștig de aproximativ de 7-8% din impozitul pe profit. Cu alte cuvinte, companiile pot avea beneficii mai mari dacă pot susține caracterul inovator al proiectelor lor și îndeplinesc condițiile de eligibilitate, chiar dacă nu sunt finanțate din bani publici pentru activitatea de CDI. Este important de subliniat faptul că această facilitate fiscală poate fi aplicată și în domeniul IT atât timp cât proiectele derulate au caracter inovator până la momentul comercializării.
Deși o serie de factori fac dificilă aplicarea acestor deduceri (precum lipsa funcționalității Corpului Experților care poate evalua aceste proiecte), există metodologii de inovare care, alături de incubarea culturii de inovare și proiectarea rezultatelor CDI (indiferent de rezultatul cercetării), vin în sprijinul companiilor. Acestea pot primi facilități fiscale fără solicitare în prealabil (scutirea se aplică salariaților lunar, iar deducerea suplimentară de 50% se poate aplica în funcție de sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit fie trimestrial, fie anual). Aceste facilități fiscale pot fi folosite pentru mărirea retenției sau a investițiilor în zona CDI de la echipamente, ateliere, până la faimoasele “laboratoare de inovare”.
Trebuie evidențiată, însă, limita fină de substanță între proiectele care se califică pentru acordarea facilităților fiscale din domeniul IT și cele care, în același timp, pot fi eligibile pentru facilitățile acordate CDI. De aceea, o analiză per proiect și per activitate trebuie întreprinsă în prealabil pentru a ilustra impactul financiar, dar și efortul administrativ pentru aplicarea unei facilități sau a celeilalte.
Astfel, pentru ca un proiect de dezvoltare software să fie clasificat drept CDI, finalizarea trebuie să depindă de un avans științific și/sau tehnologic, iar scopul proiectului trebuie să fie rezolvarea metodică a unui sistem științific și/sau incertitudine tehnologică.
Adaptarea software-urilor deja existente și activitățile de suport pentru acestea nu au neapărat un caracter inovator pentru a susține facilitatea CDI. Totuși, inovarea se naște atunci când se produc noi teoreme și algoritmi în domeniul IT, precum și cercetarea și dezvoltarea instrumentelor software sau a tehnologiilor în domenii specializate de calcul. Cu titlu de exemplu, inovarea apare în procesarea imaginilor, prezentarea geografică a datelor, recunoașterea caracterelor, inteligența artificială și alte domenii asemănătoare. Aceste activități sunt doar câteva exemple și apar în literatura de specialitate (în special în publicațiile OCDE).
În concluzie, dacă substanța activităților din domeniul IT este de inovare și dacă se respectă prevederile legislative românești cu privire la CDI, merită cunoscute și aplicate facilitățile fiscale cât timp mai sunt disponibile.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Eu sunt dintr-un oras de provincie, monoindustrial si doar videochatul il mai tine in picioare (unii il considera chiar capitala mondiala a videochatului). Industria s-a dus de mult.
Videochatul merge la preponderent export, ca si IT-ul. Si mai mult, o proportie semnificativa din banii adusi de videochat raman in industria orizontala romaneasca, care nu este in pericol de a fi delocalizata: saloane de infrumusetare, botox, renovari, perdelute roz, lenjerie, sali de sport, personal trainers, chiar si vorbitori motivationali.
Dpdv social, industria videochatului ajuta la refularea multor tensiuni care risca la un moment dat sa devina explozive. Ganditi-va la necesitatile unui tanar corporatist (poate chiar in IT), in putere, care isi petrece 12h in birou si inca 2hin trafic sau in metrou. Intr-o asemenea lume nebuna, in care romantismul e considerat timp pierdut serviciile oferite de videochat nu pot fi cuantificate doar in bani.
Mai mult, industria videochat precum si cele asociate acum 20 ani erau principalul stimulent pentru broadband. Broadbandul a revolutionat ulterior multe domenii. Acum videochatul e unul din principalii stimulenti ai realitatii agumentate, de care indiscutabil vor beneficia si multe alte industrii....
Deci sunteți din Vaslui și ați priceput perfect: Dacă ești frumos, faci video chat; dacă nu, te angajezi în IT!
Nu prea înțeleg ce a mers prost în cazul dvs, dar nu e treaba mea...
Asta dacă vă permiteți să ignorați considerentele morale pe care niște unii le-ar putea invoca în ceea ce privește video-chat-ul....
Câteva rânduri mai jos s-a adus în discuție morala "specialilor". Și s-a răspuns cu argumente legate de bani, de domenii strategice, etc... Morala e pentru aia urâți și săraci! Sau invers.
IT-istii circulă pe șosele, se îmbolnăvesc și beneficiază de spitale, sunt protejați de armată, poliție (oarecum) la fel ca ceilalți contribuabili ? Nu există nici o echitate în acordarea facilităților fiscale pe perioada nedeterminată în nici un domeniu.
Nu vreau să plătesc nimic pentru nimeni, nu asta este esența economiei liberale ? Nu mai vreau "speciali" în nici o formă. Sau ne întoarcem spre socialism, cu Psd-ul în frunte ?
Crezi ca or sa plece multi in Belarus, Ucraina sauin Polonia - tarile date de exemplu in articol care ofera facilitati fiscale?
Si mai crezi ca facilitatile fiscale ii opresc sa plece la salarii de 3-5 ori mai mari in vest?
O să ziceți că dacă n-aș fi eu, ar fi alt român. Perfect, fiți dvs acela! Nici măcar nu trebuie să-mi luați mie slujba, firma pt care lucrez are poziții similare deschise.... Nu trebuie șpagă, nu trebuie relații, trebuie doar CV (în tehnologia semiconductorilor).
Insa ce legătură are asta cu discuția?
In Polonia toate salariile sunt duble fata de Romania, deci teoretic ar fi trebuit sa plece toti cei ne-speciali (baietii care invart mititeii pe tigaie, care pun borduri etc).
Insa ideea de cetateni speciali si ordinari (mentionata de Mario de la care a pornit discutia) imi displace profund. Romania e tara specialilor, politicienii, primarii, politistii, militarii, magistratii, iar IT-istii fac si ei parte dintre "speciali" si nu cred ca le face onoare (am fost IT-st 5 ani, nu am nimic contra lor). Iar faptul ca "specialii" astia exista in tari gen Europa de Est nu mi se pare suprinzator.
Toate argumentele pe care le aduceti - familia, puterea de cumparare etc se aplica la absolut toate categoriile profesionale, nu doar la IT-isti.
Eu sunt convins ca nu cei 16% tin IT-stii in Romania, si nici cele 40 milioane de facilitati fiscale la o industrie care exporta de 2 miliarde. Aia care indeplinesc conditiile sa plece (profesionale, familiare, financiare) pleaca sau au plecat deja. Iar ailalti nu... Eu personal cand am parasit industria asta am facut-o din plictiseala, nu ca sa castig cateva procente mai mult in alta parte. Iar cand eram in faza entuziasta si de invatare nu m-ar fi facut sa plec cei 16% .
Nu am nimic impotriva facilitatilor in sine, de exemplu as da facilitati fiscale pe profitul reinvestit in educatie sau in cercetare, as da facilitati TEMPORARE pentru investitii majore, la start-up-uri, sau la spin-offs in jurul centrelor majore universitare, etc. Insa pentru toata lumea, nu pentru "speciali".
Legătura e că mai sunt vreo 100.000 ca mine, asta-i legătura...
Prin urmare cele 2 mld euro intrări de valută datorită IT nu sunt deloc o cifră umflată (ba, dimpotrivă).
Insa daca odata consolidata disparitia stimulilor fiscali duce la disparitia industriei pentru mine asta e un semn ca nu a fost viabila niciodata (din varii motive care poate ar trebui analizate si atacate din alt unghi).
Tendinta asta de a da ad vitam aeternam pomeni fiscale exista si in alte tari, si de multe ori tin in viata artifical industrii care nici dupa zeci ani de pomeni nu-s in realitate viabile sau competitive.
Poate ca nu e cazul in IT-ul romanesc insa problema trebuie dezbatuta si analizata pe baza de fapte si date reale, nu de pareri si teorii. Daca IT-ul romanesc asa profitabil cum se spune nu pleaca nimeni si nici nu da nimeni faliment daca se maresc salariile. Daca nu e chiar asa profitabil si alea cateva procente de taxare fac diferenta, trebuie vazut unde e buba reala. Daca industria aia care exporta 2 miliarde moare pentru ca are de platit 40 milioane taxe undeva e o problema.
PS
Intrebarea cu sursa informatiilor am pus-o nu pentru ca nu as avea incredere ci pentru ca as vrea sa o pun in context. Cum a fost calculata, ce include si ce nu, cum se compara cu alte industrii, etc.
PS2
Stiu oameni care "exporta" IT romanesc in EU de V si in realitate banii aia in Romania apar doar pe hartie, fara sa fie produsi sau sa fi trecut vreodata prin Ro. Banuiesc (sau sper) ca nu e decat un fenomen marginal, insa de obicei unde apar "facilitatile" apar si mecanismele de "optimizare" fiscala. Iar astia de care spun sunt unii romani, unii straini.
1. Deficitul de forta de munca in tarile occidentale referitoare la IT-isti si medici
2. Salariile mult mai mari in vestul europei.
Rezolvarea ( sau stabilizarea domeniilor respective) concomitent cu eliminarea facilitatilor ar putea veni in momentul in care salariile din sectoarele respective ar ajunge undeva spre 70 % fata de cele din vest.
Pana atunci nu putem renunta la ele din considerentele enumerate mai sus. La medici s-a rezolvat partial prin cresterea salariilor crestere venita de la buget iar la IT-isti care sunt in proportie de 100 % in sectorul privat prin stimulente fiscale.
Din pacate astea nu se pot rezolva intr-un an doi dar totusi dupa aplicarea acestor masuri migratia spre vest s-a mai redus , medicii nu mai pleaca chiar asa usor ( trebuie avut in vedere ca desi salariile nu sunt inca comparabile totusi romanii prefera un program de lucru mai lejer deci se compenseaza). In sectorul IT s-au inmultit afacerile si IT-istii prefera sa ramana in tara pentru ca in vest chiar daca sunt salariile ceva mai mari totusi bariera lingvistica si de cultura organizationala inca ii face pe unii sa se adapteze mai greu.
PS1. Problema in domeniul IT nu e de fiscalitate sau de randament al afacerii ( IT-ul e foarte profitabil) ci de pastrarea salariatilor din domeniu in tara si de aportul valutar adus de afacerea respectiva ( 80 % din produsele/serviciile produse sunt exportate la nivel mondial, un procent mult mai mic este dezvoltat doar pentru piata interna).Acum sa fim sinceri majoritatea afacerilor mari in domeniu este creat de multinationale de soft si mai putin de startup-uri. Deci acesti investitori pot alege orice tara europeana sau din afara UE pentru investitiile lor. Preferinta pentru Romania este determinata de salariile mai mici si de facilitatile alea cat de mici. La medici problema e data doar de nivelul salariului care acum a crescut semnificativ si migrarea a mai scazut ( 90 % din cadre sunt in sectorul de stat, cei din privat desi au salarii mai mari sunt intr-un procent marginal )
PS2 In domeniul IT sunt putine optimizari fiscale si nu problema fiscala ne arde pe noi ci cum spuneam aportul valutar ( incasarile sunt in euro/dolari iar cheltuielile sunt in lei iar valuta contribuie pe piata la cursul valutar si a doua problema stabilizarea specialistilor in tara ( pana cand se apropie nivelul de salarizare cum spuneam).
Mie mi se pare contradictoriu sa spui ca industria IT e foarte profitabila insa daca bagi 16% impozit la salarii dispare. Daca merge cu o marja de profit atat de redusa incat un 20% la salariu in plus la palmas echivaleaza cu un tsunami care rade industria mie unuia imi miroase a lohn iar marele avantaj competitiv nu e profesionismul si productivitatea record a IT-ului romanesc ci costul scazute.
Pe de alta parte nu-s de acord cu hei-rupismul si nici cu deciziile luate peste noapte. Presupunand ca as fi eu dictatorul care decide, as lua negocia transparent cu industria iar taxele ar fi introduse treptat. De exemplu incepand de la 1 ian 2021 bag 5% impozit. De la 1 ian 2023 10%. Iar din 2025 16%, ca la toata lumea. Program anuntat si respectat cu strictete, nu pe baza de razgandiri de trei ori pe zi functie de cum bate vantul prin buget.
Iar daca industria asta foarte profitabila, bazata pe agile management &shit nu se poate adapta n-are decat sa dispara.
La fel trebuiau negociate si pomenile acordate altora, gen Renault de exemplu. Trebuiau atrase investitiile strategice gen Renault, insa calendarul pomenilor obligatorii trebuia negociat, batut in cuie si respectat de la inceput, si nu renegociat periodic pe baza de santaj.
Pe de alta parte cred ca ar trebui introduse facilitati pentru TOATA LUMEA de exemplu la investitiile in educatie, inovare sau cercetarea in Romania.
Statul de 30 ani e incapabil sa investeasca cu cap in domeniile astea, si fara ele nu putem avea o economie cu productivitate mare. Iar fara productivitate mare suntem condamnati tinand cont de piramida demografica.