Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Înrăutățirea ratingului și apropierea noastră și mai mult de țările „bananiere" înseamnă, pentru omul de rând, suveranist și iubitor de glie, următoarele lucruri

s and P

foto: Richard B. Levine / Avalon / Profimedia

S&P a confirmat perspectiva de scădere a ratingului României de la BBB- la BB sau chiar B, apropiindu-ne vertiginos de ultima treaptă înainte de „junk". Perspectiva negativă confirmă poza momentului, una deloc favorabilă nouă. Următoarea evaluare este în aprilie.

România accelerează și turează toate motoarele spre „izolaționism" și „suveranism". Izgonirea străinilor de pe meleagurile astea se întâmplă de ani buni și se desăvârșește zilele astea, sub ochii noștri.

Românul de rând, învelit în steag tricolor și prins în hore unioniste, nici că-i pasă lui. Crede că nu este afectat deloc. Este preocupat să își iubească țara. Cum să nu fie afectat?

Înrăutățirea ratingului și apropierea noastră și mai mult de țările „bananiere" înseamnă, pentru omul de rând, suveranist și iubitor de glie, următoarele:

- Dobândă mai mare;

- Acces la capital mai dificil;

- Afaceri locale cu capital autohton mai puțin competitive, care nu se mai deschid sau nu se mai dezvoltă. Unele chiar se închid.

- Oportunități de angajare mai puține;

- Salarii care nu mai cresc în ritmul dorit;

- Presiune inflaționistă suplimentară;

- Afaceri românești cu capital străin care nu mai vin;

- Afaceri românești cu capital străin care nu mai dezvoltă mare lucru o perioadă sau chiar pleacă;

- Români mai mulți pribegiți din țara lor;

- Îndatorare mai mare pentru deficite care rămân excesive;

- Cheltuieli bugetare cu dobânzi mari din bani de școli și de spitale.

Din aceste motive, diferențele economice dintre țările „bananiere" (suveraniste, naționaliste, conduse de tirani iubitori de popor și glie) sunt mai mult decât evidente, „economiile" lor disfuncționale fiind cufundate în beznă și la ani lumină de lumea civilizată și dezvoltată.

Ar fi de râs, dacă nu de plâns, imaginea cu politicienii de la noi cum ne povestesc ei cum o să ajungem curând în clubul OCDE (majoritatea au clasa de risc A), noi fiind  „cel mai probabil și foarte curând", nefrecventabili. Adică... „junk".

Notă: Acest material reprezintă opinii personale, nu reprezintă punctul de vedere al Academiei de Studii Economice din București și nu implică sub nicio formă universitatea din care fac parte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • pixel check icon
    ați uitat nește ghilimele, domnule contributor. ” ”, nu „ ”. doar aveți carte. e o mică uriașă diferență între citare și persiflare. sau o dăm pe poetică? pe miștouri? pe manipulare?
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Nu le pasă lor acum de asta și ei știu bine ce vor exact cum știau germanii când au fost de acord cu renunțarea la energia nucleară. Oalele sparte oricum trebuie plătite.
    • Like 1


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult