Pe Neculai Constantin Munteanu îl știu din copilărie, era cel mai tare personaj despre care se vorbea în casa noastră și în cam toate casele cunoscuților noștri.
Îmi amintesc că bunicul i-a scris o scrisoare, pe care a trimis-o printr-o filieră de fugari la Munchen la Radio Europa Liberă. Am așteptat săptămâni întregi să vedem dacă scrisoarea a ajuns la el și dacă fugarii au reușit să treacă granița în siguranță. Pe vremea aceea se fugea din țară, înot în Dunăre, de la Oravița spre sârbi.
În zilele acelea am auzit prima data în casa noastră vorbindu-se de insomnie. Niciun adult nu mai dormea, cearceafurile apretate scârțâiau de gândurile negre ale familiei mele. Până într-o zi când Vocea a citit scrisoarea. Eram toți adunați în jurul vocii lui Neculai Constantin Munteanu și bucuria aceea a rămas în memoria colectivă a familiei mele ca un moment de mare izbândă.
L-am cunoscut pe Neculai Constantin Munteanu, în persoană, de curând în casa unor prieteni, ne-am strâns în jurul lui într-o după-amiază călduță de început de vară și am ascultat fascinați tot ce a avut să ne spună. Am vorbit despre libertate și despre ce ne ține treji noaptea. În tinerețea sa „visele, ca și gândurile, erau libere”, azi doar gândurile continuă să fie libere, în timp ce visele apar mai greu, la fel ca și somnul.
Neculai Constantin Munteanu este jurnalist și disident anticomunist. În 1977 părăsește România ca urmare a opoziției față de regimul comunist. Din 1980 devine principala voce a postului Radio Europa Liberă din München. Expresia cu care își încheie intervențiile radiofonice devine simbolul libertății - „să auzim numai de bine”. Actualmente trăiește în România.
Care este relația ta cu somnul?
O relație relativ complicată. Ca mai toți oamenii în vârstă, adorm greu și mă trezesc cu noaptea în cap. Uneori rămân așa, cu noaptea în cap, și în restul zilei. Dar încerc să-l îmblânzesc, să-l dresez, să mă acomodez la capriciile somnului sau nesomnului la oamenii în vârstă. Am observat că, în ciuda vârstei, am nevoie cam de șapte ore de somn. Dacă dorm noaptea șase ore și încă o oră în cursul zilei, mă declar mulțumit și pot funcționa relativ normal.
Artiștii găsesc insomnia creatoare/inspirațională, dar și chinuitoare în același timp, cum e pentru tine?
În fiecare seară, citesc cam o oră sau până când ochii mi se împăienjenesc, după care adorm. Problema mea nu e că nu adorm la începutul perioadei dedicată somnului, ci că mă trezesc de două, trei ori pe noapte, după care readorm ceva mai greu. Am încercat de câteva ori să citesc în aceste pauze „de somn”. E un citit silnic, neproductiv, a doua zi, în stare de trezie, constat că n-am reținut nimic din paginile citite în stare de nesomn, e ca și cum nu le-aș fi citit. Pentru mine starea de nesomn, insomnia nu este „creatoare”, „inspirațională”, este mai degrabă un chin. Poate și pentru că nu sunt un artist. Într-un moment al vieții mele am avut de a face cu niște oameni care, deliberat și în stare de stres, m-au împiedicat să dorm cam peste 36 de ore. A fost un chin. Atunci am înțeles pe pielea mea că privarea de somn poate fi, este și o tortură.
Cum îți petreci timpul atunci când nu poți să dormi?
Încerc să nu intru în panică, să nu mă las torturat, să mă eliberez de obsesia nesomnului. Un CD cu muzică blândă, din perioada romantică, cu muzică ambientală sau cu zgomote ambientale, monotone, repetitive (vânt, ploaie, susur de apă, cicade, greieri) mă ajută. Uneori recurg la alcool, la sedative, la melatonină sau chiar la somnifere.
Am avut recent un interviu cu Michael Breus, care este considerat America’s sleep doctor, el mi-a spus că somnul este ca dragostea, când încetezi să o mai cauți, ea apare. Oricine a avut cateva nopti de nesomn știe că somnul devine o obsesie. Crezi că este posibil să nu mai fii obsedat de un somn bun?
Similitudinea dintre căutarea somnului și căutarea dragostei e o metaforă frumoasă și probabil că omul știe despre ce vorbește. Dar, n-am fost niciodată obsedat de somn sau de nesomn, probabil că nu am fost, nu sunt un mare insomniac. Ceea ce știu sigur este că somnul lung, bun, dulce, odihnitor, ca multe alte lucruri bune ale vieții, este apanajul tinereții și vârstelor imediat următoare. După 60, mai precis după ieșirea la pensie, lucrurile se schimbă, uneori, brutal. Încerc să mă acomodez cu această situație, fără pagube colaterale prea mari.
Alan Watts obișnuia să spună că „Apele tulburi se lipezesc de la sine”/ “Muddy water is best cleared by leaving it alone”, așa ai facut și tu? Ai lăsat lucrurile să se aranjeze de la sine sau ai încercat diverse metode de a rezolva problema cu somnul? Ai niște sfaturi să ne dai pentru un somn mai bun?
Sfaturi? Nu! Cred, mi se pare, că insomnia e foarte personalizată. A spune că trebuie să te eliberezi de gândurile cele negre e o banalitate. În răspunsul la întrebarea 3 am anticipat, fără să vreau, răspunsul la această întrebare. Am spus ce fac eu în caz de nesomn, cu rezultate relativ mulțumitoare pentru mine. Pentru soluții la întrebări și situații cu adevărate grave există specialiști.
Dacă somnul ar fi un bărbat/o femeie ce i-ai spune?
Vino! Ia-mă! Mângâie-mă! Sunt la tău! Te iubesc! Iubește-mă! Dar câți au întâlnit vreodată bărbatul ideal sau femeia ideală, care să apară exact în clipa în care ai cea mai mare nevoie de ei?
Dacă ar fi să te gândești la o carte, un film și o melodie care să te răscolească cum o face insomnia care ar fi aceea?
Personal, încerc să evit orice ar putea să mă răscolească. Vreau să uit ziua și grijile ei. Mai ales de când știu că și coșmarul este tot un fel vis. Vreau să adorm cu imaginea delicată a florilor de mac. Am zis mac? Vedeți? Subconștientul!
„Să auzim numai de bine”
Societatea Omului Sănătos este o comunitate formată în jurul obiceiurilor sănătoase, care își propune să promoveze echilibrul în toate aspectele vieții omului modern, dar și în relația pe care acesta o are cu mediul înconjurător. În 2021, Societatea Omului Sănătos a lansat habits, o serie de conversații contemporane despre trup, minte și spirit care pot fi urmărite online, lună de lună.
Tulburările de somn constituie o epidemie globală în creștere care amenință sănătatea și calitatea vieții pentru 45% din populația lumii. Calitatea și durata somnului au scăzut în timpul pandemiei. 43% dintre români dorm insuficient, iar 60% se simt iritabili, anxioși și deprimați. Insomnia este o boală dureroasă și de obicei cronică, care ne afectează viețile din ce în ce mai frecvent, cu o intensitate de mare angoasă. Starea insomniacă cu dorințele sale ar putea fi considerată o reprezentare metaforică a gândurilor noastre țesute în cotidianul rarefiat al pandemiei. Să pierzi controlul în fața unui inamic invizibil îți tulbură somnul, iar somnul îți tulbură întreaga viață, corpul slăbește, mintea se încețoșează, rutinele zilnice sunt perturbate, iar viața își pierde sensul cunoscut.
- „Somnul întunecat, fără vise, în plină uitare! ” D.H. Lawrence - devine imaginea celei mai profunde și de neatins dorințe.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ma bucur ca e inca in viata.