Inteligenţa artificială îi obligă pe programatori să facă reconversia profesională către business. Cele mai vulnerabile job-uri din IT

Foto: Michael Piepgras/ Panthermedia/ Profimedia

În 2023, ne-am îmbunătățit productivitatea și eficiența în gândire cu modelele de limbaj (large language models - LLMs) precum ChatGPT care a uimit lumea cu abilitatea de a genera răspunsuri credibile, relevante și aproape asemănătoare cu cele umane. Astăzi, Copilot, instrument Microsoft dezvoltat tot în colaborare cu OpenAI, scrie cod mai bine decât un Junior Software Developer și poate chiar mai bine decât un Senior sau IT Manager. A scrie cod nu era o misiune chiar ușoară pentru că necesita o înțelegere clară a logicii de programare și atenție la detalii. Astăzi, nevoia înțelegerii logicii de programare nu a dispărut pentru că cele mai multe companii au nevoie de angajați performanți care să producă cod utilizând un volum foarte mare de date, iar codul trebuie să fie sustenabil pe termen lung astfel încât oricine lucrează în viitor pe acel cod să îl poată modifica cu ușurință fără să fie nevoit să schimbe structura codului. Totuși, importanța celei de-a doua condiții, atenția la detalii, cu siguranță s-a diminuat. Copilot poate să completeze codul automat, să spună unde sunt eventualele greșeli sau să indice elementele lipsă. 

Etapa comercializării în inovație

Unde sunt cele mai vulnerabile job-uri? În departamentele de testare, suport și Customer Service. Dacă până anul acesta în mediul digital găseam articole despre “cum să facem reconversia profesională către IT”, este probabil ca de acum înainte să găsim articole despre “cum să facem reconversia de la IT către business și economie”. Criza sau nu, sectorul IT din România este sub presiune: Oracle România a anunțat 650 de concedieri, Gameloft de la Cluj și-a închis complet filiala, Atos a disponibilizat 150 de persoane, NTT Data România a anunțat reducerea cu 2% din personal. Piața globală IT este, de asemenea, sub presiune. Cifrele globale arată peste 260.000 de concedieri în industria IT în 2023 și aproximativ 90.000 în 2024. În ciuda tuturor așteptărilor, inteligența artificială continuă să facă progrese în domenii precum: recunoașterea imaginilor, generarea de imagini, traducerea limbajului, recunoașterea vorbirii sau diagnosticele medicale. Specialiștii de la Stanford Center for Biomedical Ethics utilizează, spre exemplu, aplicația Face2Gene pentru a detecta corelația dintre bolile genetice rare și trăsăturile faciale. Cercetarea în domeniu nu se oprește, dar cel puțin pentru LLMs etapa de conceptualizare și dezvoltare a inovației s-a terminat. Suntem într-o etapă finală a procesului inovativ care produce schimbări normale pentru piața forței de muncă: etapa comercializării. Copilot și ChatGPT au fost introduse pe piață, iar acum sunt realizate canalele de distribuție și operațiunile de vânzare pentru produs (da, există pachete pentru clienți și prețuri în funcție de nevoile acestora, iar Copilot este încă la un preț accesibil ceea ce nu pune presiune suplimentară pe companii, ci pe angajați). Difuziunea acestor modele se extinde, iar noi în România îi vedem doar efectele. În cercetare, de cele mai multe ori simțim că ne lovim de constrângeri fundamentale ale domeniului nostru.

Înainte de Copilot și ChatGPT, limitarea era simplă: LLMs nu înțelegeau cu adevărat nimic. Lucrurile s-au schimbat și se pare că poate exista o cale prin care AI poate înțelege creativitatea umană. La nivel global, ne grăbim să înțelegem toate căile care s-au deschis.

Ce rămâne important pentru următorii ani?

Este clar că toate LLMs funcționează având la bază volume uriașe de date despre limbajul, interacțiunea și comunicarea umană. În mod normal, ne-am aștepta ca volumul mai mare de date să capteze fără eroare statistică adevărul. Nu știm acum și cel mai probabil nici nu vom avea curând măsurători despre cât de multe date text, imagine, audio sau video sunt generate și cu ce ritm. Ce știm, în schimb, este că LLMs sunt antrenate pe date problematice: conținut rasial sau discriminatoriu pentru identități și culturi. În social media, cercetătorii recunosc că posturile sintetice generate pe Reddit conduc la dezinformare și extremism. Ce ne rămâne de făcut? În timp ce modelele de AI generativ încep să fie aplicate, specialiști din alte domenii de activitate trebuie să le verifice și să le analizeze pentru a evita contaminarea lor cu stereotipuri și inegalități socio-economice. Pe lângă specialiștii în analiza datelor, pe viitor este posibil să avem nevoie de sociologi, economiști, politologi, biologi, chimiști etc. care să înțeleagă ce impact au un anumit tip de date pentru societate și business. În realitate, este posibil să rămână importantă doar înțelegerea superficială a domeniului IT mixată cu o înțelegere profundă a altor domenii. 

Mai mult decât atât, pentru România dimensiunea de analiză a datelor și Data Science rămâne în prim plan pentru că trebuie să înțelegem impactul modelelor de AI generativ. Companiile trebuie să construiască echipe care să înțeleagă întregul ciclul al datelor de la concept la implementare. Schimbările ar trebui să se concentreze de acum înainte pe îmbunătățirea acurateței și relevanței AI pentru business: care variabile sunt cele mai relevante și contribuie semnificativ la capacitatea predictivă a modelelor? Ce metrici trebuie să construim pentru a îmbunătăți datele colectate pe viitor? Ce analize cost-beneficiu pot fi efectuate pentru a asigura rentabilitatea investiției în echipe de Data Science?

Modele de business digitale

Pe măsură ce piața IT globală începe să se normalizeze, iar piața autohtonă se confruntă nu doar cu o cerere externă scăzută, ci și cu apariția altor state care suplimentează cu forță de muncă mai ieftină, precum Ucraina, două elemente rămân importante. Primul este legat de creșterea conștientizării în piața internă a necesității noilor modele de business digital. România nu a avut până acum o piață internă de dezvoltare a produselor de software: per total, industria IT reprezintă circa 30% din soldul balanței comerciale de servicii, dar importurile cresc într-un ritm mai accelerat. Consolidarea pe plan intern a sectorului devine și mai importantă. Din păcate, consolidarea nu se poate realiza fără înțelegerea administrării unui business în ansamblu. Aici intervine importanța unui MBA. Diferitele programe de MBA din București oferă cunoștințele și abilitățile necesare pentru a gestiona și dezvolta afaceri într-un mod eficient și strategic. Absolvenții unui MBA au capacitatea de a analiza piețele, de a identifica oportunități și de a implementa modele de afaceri inovative care să răspundă provocărilor actuale. Dacă până acum ne-am concentrat toată atenția către dezvoltarea inginerească a sistemelor, acum intervine reconversia către business și administrare eficientă pentru a rămâne competitivi. În condițiile în care marile firme din SUA și Europa disponibilizează într-un ritm alert și angajează doar programatori cu experiență dovedită, reconversia și reorientarea în carieră sunt strategii esențiale pentru a asigura continuitatea profesională a specialiștilor din domeniu.

Un al doilea element esențial este dezvoltarea de platforme digitale care să captureze dimensiunea microeconomică a comunităților sociale și de business. Facilitarea conexiunilor dintre utilizatorii finali și business este esențială pentru România de vreme ce este din ce în ce mai dificil să ne menținem competitivitatea în plan european. De exemplu, platformele care conectează producătorii locali cu consumatorii pot promova produsele autohtone, reducând astfel dependența de importuri și încurajând dezvoltarea sustenabilă. Pe lângă competențele avansate de tehnologie pe care România deja le deține, marketing-ul și managementul, competențe pe care un MBA le poate furniza, pot transforma inovația tehnică în succes comercial. Interoperabilitatea pe care o propune Digital Markets Act între servicii și platforme digitale este o oportunitate în a explora această dimensiune microeconomică.

Rolul sectorului public

Dacă în anii 2010, capitalul uman a făcut trecerea către companii IT, acum este posibil ca reconversia profesională să se întâmple către sectorul public. Guvernele dețin volume uriașe de date greu de analizat și modelat. Cauzat sau nu de dinamica disponibilizărilor, în SUA există deja un nou val de interes pentru job-uri în sectorul public. Specialiștii IT pot juca un rol crucial în digitalizarea și modernizarea administrației. Totuși, guvernele trebuie să acționeze pentru a valorifica oportunitatea. Vorbim aici despre asumarea rolului de “antreprenor” pe care guvernul trebuie să-l furnizeze. În inovație, și mai ales în domeniul IT, de cele mai multe ori percepem sectorul privat ca fiind generatorul de idei. Totuși, Mariana Mazzucato de la UCL demontează acest mit și descrie cum guvernele au realizat, de fapt, cofinanțarea celor mai riscante investiții de la Internet la GPS. În România, cercetarea pentru comercializarea unor produse inovative ar putea să prospere și să aducă beneficii semnificative economiei, dacă este eliminată fragmentarea bugetară existentă la nivelul finanțării.

În concluzie, industria tradițională de ITC este doar la începutul unei perioade de normalizare, iar faptul că România nu deține resursele necesare pentru a performa în cercetarea privată pe hardware, creează alte tipuri de oportunităti pentru cei care doresc să-și reorienteze prioritățile profesionale. Copilot poate scrie cod de bază mai eficient ca oricând la un preț destul de mic. Adaptabilitatea, creativitatea și abilitatea de a învăța continuu devin din ce în ce mai importante în acest mediu în schimbare rapidă. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp