Foto: Profimedia
ChatGPT scrie cod Python, generează o varietate mare de texte, analizează date, concepe rapoarte și răspunde relevant la întrebări. Printre multe altele. Goldman Sachs estimează că inteligența artificială (IA) ar putea înlocui echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă, iar publicații internaționale s-au grăbit să facă topul celor mai vulnerabile meserii în contextul dezvoltării inteligenței artificiale: programatori, analiști de date și financiari, jurnaliști, copywriteri, asistenți juridici, contabili și chiar profesori.
În acest context, sentimentul este unul de angoasă, pentru că automatizarea va schimba fundamental felul în care muncim, chiar dacă nu avem neapărat meseriile care par acum într-un pericol iminent. Pe de altă parte însă, începuturile celei de-a cincea revoluții industriale ar putea reprezenta o oportunitate de a șterge inegalitățile dintre Vest și Est, pentru că toți ne aflăm la aceeași linie de start. Cel puțin teoretic. Pentru valorificarea acestei oportunități este nevoie în primul rând de schimbarea modului de a gândi în ceea ce privește învățarea.
În 2023, platforma Republica vă invită să cunoașteți poveștile antreprenorilor români care au avut curajul să investească în educație. Vom intra în lumea celor care au deschis grădinițe, școli, instituții private de învățământ și care au făcut din actul de învățare- indiferent de forma pe care o îmbracă sau de vârsta celor cărora se adresează- o afacere profitabilă, cu șanse de a se dezvolta în viitor. Dăm credit educației este un proiect editorial care este realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2023.
ANGOASA. Știm că nu știm
„Ce știm sigur e că viitorul este foarte nesigur. Am făcut un test într-un grup de 25 de oameni cu profiluri foarte diferite – contabil, arhitect, inginer chimist, manager – și cu toții au fost 100% de acord că avem o angoasă legată de automatizare, pentru că suntem convinși că ne va schimba într-un mod profund munca tuturor, iar angoasa ține de cât de capabili vom fi să ne actualizăm ca să rămânem competitivi. Acesta este sentimentul pe care cred că îl au cei mai mulți oameni, pentru că nu știm cum va arăta viitorul, cu ce viteză va apărea și cum vor fi implementate aceste tehnologii”, spune Doru Șupeală, Managing Director al SPOR – Școala Pentru Oameni Responsabili, consultant de marketing, management și business.
Vestea bună este totuși că „tehnologia nu ne va lua pe sus” și că procesul de trecere către o lume nouă va fi unul gradual, iar în primă fază va consta în adăugarea de instrumente și tehnologii care să crească și mai mult productivitatea, și care vor avea în continuare nevoie de un utilizator uman. Iar asta va însemna în primă instanță o creștere a numărului locurilor de muncă, chiar dacă cu un grad mult mai redus de expertiză și mai prost plătite, în special în zona de supraveghere și mentenanță.
„Evoluția noastră este liniară, iar evoluția tehnologiei este exponențială, astfel că nu avem nicio șansă să ținem pasul cu ea. Tehnologia are un factor de multiplicare 2x sau mai mult, la intervale de aproximativ 18 luni. Asta înseamnă că în 15 ani vom avea de 2.000 de ori mai mult decât avem și vedem acum. Iată de ce nimeni nu poate anticipa nimic în mod precis. Un exemplu anticipat e ca un singur calculator va putea concentra toată inteligența umană. (...) Chiar dacă sunt definite niște joburi ale viitorului, nu au o descriere clară. Trebuie însă să creăm o fundație pentru ce urmează. Pe de o parte, trebuie să stăm aproape de tehnologie, iar pe de altă parte să ne dezvoltăm într-o zonă paralelă cu tehnologia. Concret, nu trebuie să ratăm oportunitatea de a sta în contact cu tehnologia, de a o utiliza și de a manifesta curiozitatea de a „desface” și a face la loc, ca în copilărie, dar în același timp să ne dezvoltăm mai mult inteligența emoțională, pentru că sunt meserii care implică etică și empatie și de care va fi nevoie în continuare”, spune Marius Motofei expert în dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea de produse și servicii, marketing și operațiuni pentru companii din Europa, Asia și SUA.
„IA ne va simplifica muncă, dar ne va provoca să învățăm, iar mulți oameni au problema asta”
Chiar dacă schimbările nu vor veni peste noapte, avansul tehnologic va fi unul accelerat. Motofei spune că, în următorii 5-10 ani, o treime din joburi va fi preluată de automatizare și inteligența artificială, în special în zona de front desk, interacțiune cu clienții, consultanță în diverse arii de business, transporturi, bănci, publishing, prelucrare de date, dar și producție.
„Într-o fabrică din Brașov, unde se produc piese de avioane, există programe interne de training pentru a-i învăța pe oameni să folosească computerele care controlează roboții industriali și există o reticență foarte mare. Pentru că oamenii nu au vizibilitate asupra duratei în care profesia lor va funcționa. Pentru că înțeleg că acum îi pun pe ei să controleze, dar în același timp intuiesc că la un moment dat, roboții vor fi mai buni supraveghetori ai altor roboți decât oamenii. Și atunci se gândesc mai degrabă că meargă în zona serviciilor, de la cosmetică, frizerie, antrenor de fitness, kinetoterapeut, până la psiholog. Pentru că tot ce ține de intervenție personalizată, de interacțiune unu la unu va avea valoare în continuare. Știm deja că tot ce e tehnologizat și procesat este ieftin, iar oamenii cu bani și timp vor prefera să cumpere astfel de servicii personalizate”, spune Doru Șupeală.
Așadar, una dintre soluțiile la ofensiva tehnologiei este orientarea sau reorientarea către oferirea de servicii personalizate. O altă variantă este familiarizarea cu noile tehnologii și testarea acestora pentru a le înțelege limitările și a aduce plus valoare.
„Trebuie să ne împrietenim cu aceste instrumente și să înțelegem în ce fel ne pot ajuta. Sunt deja firme de software care au dezvoltat aplicații construind peste ce le-a oferit ChatGPT. Aceasta este direcția: să vezi în ce fel te pot ajuta și cum poți să le controlezi. A apărut deja o nouă meserie, foarte căutată și foarte bine plătită: prompt engineer. Adică acel om care formulează cerințe pentru ChatGPT. Gândiți-vă cât de mult își poate reduce costurile o companie care are un arhitect de software bun și un astfel de inginer de prompt care să ceară GPT ceea ce cerea anterior unei întregi echipe. ChatGPT nu este capabil să gândească arhitectura și să dea soluția singur, dar poate să execute foarte precis ceea ce îi specifici.
Rolul omului va fi de a controla tehnologia și de a-și asuma tot mai mult partea creativă. Combinațiile de informații pe care le face ChatGPT sunt valoroase din punct de vedere economic, simplifică munca, dar nu sunt imaginative, creative. Asta nu i se poate lua omului. (...) Este clar că IA ne va simplifica munca, dar pe de altă parte ne va provoca să învățăm și foarte mulți oameni au problema asta că nu vor face față”, crede Șupeală.
Pentru că indiferent de modalitatea pe care o alegem pentru a ne adapta noii realității de pe piața muncii, un lucru este cert: este nevoie să ne schimbăm modul de gândire și să acceptăm că trebuie să învățăm lucruri noi. Apoi să identificăm un domeniu care ne place și să găsim sursele de informații și de educație prin care să ne formăm abilitățile care să aducă plus valoare.
OPORTUNITATEA. Suntem la aceeași linie de start
Viteza bună a internetului din România este aproape proverbială și încă ne aflăm în top din acest punct de vedere, la nivel mondial. Meritul nu a fost însă neapărat al nostru, cât al faptului că am fost printre ultimii care au dezvoltat infrastructură de internet, iar la acel moment s-a folosit cea mai recentă tehnologie disponibilă. Într-un context asemănător suntem și acum, iar decalajul pe care îl avem față de țările occidentale poate fi estompat semnificativ, pentru că ne aflăm cu toții la aceeași linie de start în adoptarea și implementarea IA.
„Nu are nimeni un avantaj competitiv în zona asta. Totul e nou, s-a născut alaltăieri. Dacă te uiți optimist, suntem egali cu americanii, britanicii și germanii. În sfârșit, pornim de la aceeași linie de start. Mai mult, avem avantajul că avem mintea antrenată în a evolua, pentru că noi am avut o serie de schimbări profunde în acești 15 ani de când suntem în UE. Avem 5-7 milioane de români care s-au dus în străinătate și au luat-o de la zero. Suntem dispuși să facem acest efort și suntem antrenați spre schimbare. (…) Avem aceste atribute de adaptabilitate, de flexibilitate, care ne pun chiar într-o poziție mai bună decât occidentalii, care sunt mai conservatori, mai leneși, pentru că au un confort financiar care nu-i forțează să evolueze. Noi nu, și dacă cuplăm asta cu o mentalitate bună, avem avantaj competitiv”, crede Doru Șupeală.
CONDIȚIA. Investiții în educația adulților
Singura șansă să supraviețuim profesional este să ne schimbăm mentalitatea din autosuficiență în nevoia de actualizare continuă, crede Șupeală. Problema este că majoritatea românilor nu au noțiunea de învățare continuă, cei care ar lua totuși în calcul formarea continuă se lovesc de bariera lipsei de timp, companiile nu investesc prea mult în forme de educație pentru angajați, iar politica statului în ceea ce privește educația se oprește la universități.
„Eu cred că cea mai mare parte a bugetelor pe care trebuie să le investim în educație trebuie să se adreseze adulților. Va fi nevoie de politici de stat, de adăugare de abilități structurate, solide, pentru că oamenii nu au nici timpul și nici disponibilitatea să se recalifice. (…) Cei mai mulți nu-și permit să se retragă din sfera profesională să învețe ceva nou sau să-și descopere o pasiune nouă. Nu avem sprijin, nu există sprijin, nici de la angajator, nici de la stat. Suntem prea ocupați să muncim pentru azi, pentru a ne recalifica pentru mâine.
Avem 2 milioane de copii și 10 milioane de cetățeni activi. Trebuie să dublăm ieri, alaltăieri, procentul din PIB pentru educație, ca să investim în adulți. Problema e că nu ai niciun fel de sistem pregătit. Nu știi de ce competențe ai nevoie, ce metode să aplici, pentru că nu mai învață cum învață copii, într-o sală de clasă. E nevoie de instrumente digitale, de laboratoare în care să lucreze cu instrumente noi. Este o complexitate la care nu se gândește nimeni. Când vorbim de „România educată”, ne referim strict la copii și nu se vorbește deloc despre nevoia uriașă de investiții în educația adulților”, spune Șupeală.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.