INTERVIU. Remus Borza, urmașul lui Darius Vâlcov, anunță noua doctrină economică a Guvernului: „Statul a putut să funcționeze foarte bine cu 800.000 de bugetari pe vremea lui Adrian Năstase, tot o guvernare PSD”

(Foto: Facebook/Remus Borza)

„Statul a putut să funcționeze foarte bine cu 800.000 de bugetari pe vremea lui Adrian Năstase, tot o guvernare PSD”, a declarat într-un interviu pentru Republica.ro deputatul Remus Borza, proaspătul consilier pe probleme economice, reformă și fiscalitate al premierului Viorica Dăncilă. Acesta îl înlocuiește pe Darius Vâlcov, plecat de la Guvern în urma unei discuții cu șefa Executivului.

Remus Borza spune însă că „nu vrea să avanseze cifre” privind disponibilizări în instituțiile publice, unde în prezent lucrează 1,23 milioane de bugetari. „În primul rând e nevoie de o reorganizare instituțională, nu neapărat de desființare de locuri de muncă”, adaugă Borza.

Citiți și:

Ce a lăsat îngropat Darius Vâlcov, premierul din umbră, în Palatul Victoria: naționalism economic, ură față de multinaționale, ordonanța lăcomiei, inflație și un buget pictat

Cheltuielile statului cu salariile angajaţilor în sectorul public au crescut cu 25% în ultimul an, cu 50% în ultimii trei ani şi aproape s-au dublat în ultimii şase ani, potrivit unei analize realizate de economistul Iancu Guda. Creşterea cheltuielilor salariale din sectorul public este cauzată de supradimensionarea aparatului public – unul din patru români munceşte la stat, cel mai mult din Europa, potrivit lui Iancu Guda.

Borza, a cărui funcție la Guvern este neremunerată, potrivit anunțului publicat în Monitorul Oficial, a fost exclus în 2017 din ALDE, după ce a votat împotriva moțiunii de cenzură care a condus la căderea Guvernului Grindeanu. Remus Borza a fost administrator judiciar al Hidroelectrica. În februarie 2015, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.

Principalele declarații din interviul acordat Republica.ro de Remus Borza:

• Ideal ar fi alocarea a 50-60 miliarde de lei anual pentru investiții, cheltuieli de capital cu alte cuvinte, investiții în primul rând în infrastructura de transport, fie ea rutieră sau feroviară, investiții masive în construcția de spitale, școli.
• Anul trecut a fost un record de 15 miliarde de euro deficit de balanță comercială, anul asta, chiar mai mare - 17 miliarde de euro. Nu e în regulă să fim dependenți de importuri.
• În curând va începe exploatarea de gaze din platoul continental al Mării Negre. Ce facem cu gazele astea în exces, cu excedentul de gaze, câtă vreme doar puțin peste o treime din gospodăriile românilor sunt racordate la gaz si câtă vreme nu mai avem industrie? Cele șase combinate ale lui Nicolae le-am băgat în faliment, le-am pus lacătul. (...) Acum nu vreau să personalizez, dar ideea e că trebuie să mai construim și câte o fabrică și câte o uzină, că nu putem trăi doar din servicii.
• Statul a putut să funcționeze foarte bine cu 800.000 de bugetari pe vremea lui Adrian Năstase, tot o guvernare PSD. (Aceasta ar fi o cifră la care vă gândiți?) Nu, nu, nu vreau să avansez cifre.
• În primul rând e nevoie de o reorganizare instituțională, nu neapărat de desființare de locuri de muncă.
• Trebuie să înțelegem cu toții, contribuabilii persoane fizice sau juridice, că nu mai merge la nesfârșit cu această practică de optimizare fiscală, ca să mă exprim elegant, de erodare a bazei impozabile prin tot felul de inginerii fiscale, prețuri de transfer. 

Ce veți face concret la Guvern?

Concret mai puțin face un consilier onorific. Chestiunile concrete țin de ministere și de titularii de portofolii. Noi, consilierii onorifici, exprimăm puncte de vedere, opinii, eventual redactăm niște strategii, politici, mai degrabă chestiuni de ordin general și de ghidare a politicilor publice pe anumite sectoare.

Care ar fi prioritățile?

Din punctul meu de vedere, prioritățile cam astea ar fi - alocarea unor sume mai mari, și ideal ar fi, consider, 50-60 miliarde de lei anual pentru investiții, cheltuieli de capital cu alte cuvinte, investiții în primul rând în infrastructura de transport, fie ea rutieră sau feroviară, investiții masive în construcția de spitale, școli, pentru că din păcate nu am reușit să construim niciun spital nou, în 30 de ani. Am închis vreo 69 prin 2010. Cu prioritate investiții pe zona de cercetare și inovare, investiții în agricultură și turism, pentru că sunt două sectoare care își pot dubla ponderea în PIB. La turism suntem pe ultimul loc, 1,3% din PIB. Croația are 10%, Ungaria 4,3%. Noi am avut 2-3 milioane de turiști străini anul trecut, Ungaria a avut 14 milioane de turiști anul trecut, în condițiile în care Ungaria nu are mare munte, nu are mare.

După care prioritar ar fi să începem reindustrializarea României, pentru că nu putem crește doar pe consum. Aici sunt și efecte perverse sau adverse, se văd în inflație, în deficitul de cont curent. Anul trecut un record de 15 miliarde de euro deficit de balanță comercială, anul asta chiar mai mare - 17 miliarde de euro. Nu e în regulă să fim dependenți de importuri. Sunt foarte multe bunuri de larg consum, chiar și alimentare, pe care le importăm, în condițiile în care România are un potențial agricol extraordinar.

În curând va începe exploatarea de gaze din platoul continental al Mării Negre, sunt concesionarii care au deja perimetrele concesionate, mă refer la OMV, Exxon, Lukoil, Romgaz, Black Sea Oil&Gaz. Din 2020-2021 producția de gaze a României se va dubla, de la 11 miliarde metri cubi, la 22 miliarde metri cubi. Ce facem cu gazele astea în exces, cu excedentul de gaze, câtă vreme doar puțin peste o treime din gospodăriile românilor sunt racordate la gaz si câtă vreme nu mai avem industrie? Cele șase combinate ale lui Nicolae le-am băgat în faliment, le-am pus lacătul. Dacă ne uităm pe structura de deficit de cont curent vedem că din cele 15 miliarde de euro, ca diferență între importuri de 82 și exporturi de 67 de miliarde de euro, din cele 15 miliarde de euro deficit, 7 miliarde de euro vin tocmai din import de produse petrochimice, în special de pesticide. Tocmai ce făceau combinatele lui Ioan Nicolae. Acum nu vreau să personalizez, dar ideea e că trebuie să mai construim și câte o fabrică și câte o uzină, că nu putem trăi doar din servicii.

Sigur reforma marilor sisteme publice, administrație, învățământ, sănătate, reforma statului, într-un cuvânt, trebuie asumată.

Aparatul de stat credeți că ar trebui să fie mai zvelt?

Ar trebui să fie mai zvelt, pentru că un aparat bugetar, cu cât e mai suplu, e în egală măsură și mai flexibil și mai eficient. Statul a putut să funcționeze foarte bine cu 800.000 de bugetari pe vremea lui Adrian Năstase, tot o guvernare PSD. 

Aceasta ar fi o cifră la care vă gândiți?

Nu, nu, nu vreau să avansez cifre, nici nu vorbesc de 5.000, 10.000, 100.000, dar de principiu, cred că putem să mai comasăm. În primul rând o reorganizare instituțională, nu neapărat desființare de locuri de muncă. Sunt multe instituții, autorități, agenții, probabil prea multe care gestionează, câte două-trei, aceeași problematică, același domeniu. Aici ar trebui să organizăm, să mai comasăm din ele. În egală măsură și administrația publică locală. Dar acestea sunt opinii personale, evident nu sunt asumate nici măcar de PSD, nici de către guvern. Așa văd eu lucrurile. Tot la nivel de principiu, trebuie să existe mai multă deschidere și dialog din partea guvernului spre mediul antreprenorial. 

Se va schimba relația cu mediul de afaceri?

Obligatoriu. Trebuie să fie o relație de colaborare, respect și dialog, companiile nu sunt adversarii, nu sunt inamicii guvernului, nici măcar multinaționalele. Statul a oferit condiții prietenești mediului de afaceri prin relaxarea fiscală din ultimii ani și în ceea ce privește TVA, impozitul pe venit. Statul, cât de cât, și-a făcut datoria. Unde e restant e partea de legiferare și aici pot să fiu de acord că trebuie să existe mai multă predictibilitate și stabilitate în special pe legislația fiscală, dar și companiile trebuie să înțeleagă că au o datorie legală și morală totodată de a-și plăti dările către stat. Vom avea autostrăzi, spitale, școli bune în momentul în care ne vom plăti și impozitele către stat. Spuneam că evaziunea fiscală trebuie să reprezinte o prioritate a guvernului, în sensul combaterii. Avem 16 miliarde de euro evaziune fiscală în fiecare an.

Mediul de afaceri a reclamat prevederile ordonanței lăcomiei.

Față de varianta inițială, OUG 114/2018, a venit ordonanța 19 pe 2019, care a îndulcit prevederile din OUG 114 în sectorul bancar - de la 1,2%, acum este 0,4% taxa pe activele bancare și de fapt nu e 0,4%, că se înjumătățește la 0,2% dacă și băncile fac niște lucruri. Și normal să le facă, pentru că fundamentele acestei ordonanțe sunt corecte, toate aceste fundamente au plecat de la o realitate. PIB-ul țării s-a dublat, din 2011 în 2019, de la 557 miliarde de lei la 1.031 de miliarde de lei. Dar în perioada aceasta de creștere economică a ultimilor ani, vedeți că impozitul pe profit plătit de 600.000 de companii nu a crescut, a scăzut, adică undeva sub 15 miliarde de lei, mai puțin de 2% din PIB. Adică trebuie să înțelegem cu toții, contribuabilii persoane fizice sau juridice, că nu mai merge la nesfârșit cu această practică de optimizare fiscală, ca să mă exprim elegant, de erodare a bazei impozabile prin tot felul de inginerii fiscale, prețuri de transfer, deductibiitate fiscală la neperformante. Trebuie să existe o relație reciprocă de respect, trebuie să existe dialog, iar atunci cred că lucrurile vor intra intr-o normalitate firească și benefică atât bugetului țării, cât și mediului de afaceri.

Mai pot fi aduse ajustări ordonanței lăcomiei?

Eu am propus să mediez întâlniri între patronate, între industrii, cele vizate de OUG 114/2018 sau OUG 19/2019, fie că vorbim de mediul bancar, de industria energetică, a jocurilor de noroc, de telecomunicații. Dialogul nu a omorât pe nimeni. Sigur, sunt lucruri care întotdeauna sunt perfectibile.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp