Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

INTERVIU. Ștefan Liiceanu, analist financiar: „De la creșterea tarifelor vamale, la deportarea imigranților ilegali, toate politicile lui Trump sunt inflaționiste”

Stefan Liiceanu

Donald Trump se întoarce în Biroul Oval pentru al doilea mandat, o revenire pe care puțini o prevedeau. Ca într-un nou episod din „The Apprentice,” unde șeful strigă celebrul „You’re hired!” (Ești angajat!), Trump revine la cârmă, dar acum mizele sunt naționale, iar fiecare decizie va modela viitorul Americii. Noul mandat promite să fie chiar mai ambițios decât primul. Va fi o perioadă în care Trump va încerca să lase o amprentă istorică asupra economiei americane și asupra rolului Statelor Unite în lume. 

Pe plan intern, Trump va continua să promoveze politici economice centrate pe ideea de „America First”. Asta ar putea însemna mai puțină reglementare pentru afaceri, ceea ce ar ajuta în special sectoare precum energia, serviciile financiare, industria farmaceutică și criptomonedele, spune analistul financiar Ștefan Liiceanu, într-un interviu pentru Republica. Totodată, Trump vrea să reducă taxele, pentru a încuraja investițiile și creșterea economică, deși efectul pe termen lung asupra deficitului bugetar ar putea fi problematic, adaugă Ștefan Liiceanu. Pe de altă parte, un regim fiscal mai permisiv, cu mai puține reglementări, ar putea favoriza dezvoltarea companiilor, inclusiv în sectorul IT, unde România are o colaborare bună cu companiile din SUA. 

În plan extern, revenirea lui Trump va însemna o întărire a politicilor protecționiste, iar asta ar putea duce la creșterea tensiunilor comerciale cu China, în special. Pe de altă parte, relațiile cu partenerii NATO ar putea fi puse la încercare, Trump fiind cunoscut pentru solicitările sale ca statele membre ale Alianței Nord Atlantice să contribuie mai substanțial la securitatea colectivă. Dacă noua administrație americană va reduce contribuția la NATO, Europa va trebui să își asume o responsabilitate mai mare în ceea ce privește securitatea. România ar putea fi nevoită să își crească bugetul de apărare, pentru a contribui la stabilitatea regiunii în fața unei potențiale reduceri a sprijinului direct din partea SUA, vede Ștefan Liiceanu.

Ștefan Liiceanu este analist financiar cu o experiență vastă în piețele asiatice, având o specializare pe economia Japoniei. A lucrat timp de 10 ani la Barclays Capital în Tokyo, unde a colaborat îndeaproape cu investitori instituționali și bănci centrale majore (FED, BOE, ECB, Bank of China, printre altele). După revenirea în România, s-a ocupat de partea financiară a Grupului Humanitas și a publicat articole și studii obiective despre economia românească, inclusiv o analiză recentă despre corupția din România. Este programator avansat (C#, VB, Python) și vorbește japoneză, engleză și franceză. 

Idei din interviu:

Tarife comerciale: Majorarea tarifelor comerciale în timpul primului mandat al lui Trump a fost suportată de consumatorii americani sub formă de prețuri mai mari. Această abordare poate afecta competitivitatea produselor europene, mai ales în sectorul auto și al echipamentelor electrice.

Tensiuni SUA-China: Războiul comercial dintre SUA și China ar putea escalada, influențând piețele globale și reconfigurând alianțele comerciale. În cazul în care SUA ridică tarifele pentru importurile din China, companiile chineze ar putea să se relocheze în alte țări asiatice pentru a evita aceste taxe. 

Politici inflaționiste și ratele dobânzilor: Ștefan Liiceanu a punctat că politicile lui Trump sunt în esență inflaționiste. De exemplu, restricțiile asupra imigrației ar putea crește costurile salariale în SUA. Astfel de presiuni inflaționiste ar putea influența și Europa, ducând la creșterea ratelor dobânzilor. România, unde importurile depășesc exporturile și deficitul bugetar este în creștere, ar putea fi afectată negativ de aceste schimbări.

Perspective pentru sectorul IT românesc: Dereglementarea promisă de Trump, mai ales în sectoare precum energia, serviciile financiare și tehnologia, ar putea crea oportunități pentru companiile IT românești care colaborează cu parteneri americani.

Tranziția la energie verde: Lipsa de susținere a SUA pentru politicile climatice ar putea avantaja sectoarele tradiționale precum cărbunele și gazele naturale. Europa își va continua agenda de tranziție verde

Securitatea și investițiile în apărare: O implicare mai redusă a SUA în NATO ar putea obliga țările europene, inclusiv România, să își crească bugetele pentru apărare. Cu un Trump care solicită Europei să suporte o parte mai mare din cheltuielile NATO, multe țări europene ar trebui să aloce mai multe resurse pentru a-și asigura securitatea regională

Cum credeți că vor afecta politicile comerciale ale lui Trump economia mondială, în special dacă vor fi impuse din nou tarife vamale mari pentru partenerii comerciali ai SUA? Ce impact ar avea acest lucru asupra economiilor din Europa și Asia?

În primul rând, cu privire la tarife, pentru că aici e un punct foarte important al mandatului lui Trump. Pentru a implementa astfel de tarife, nu prea depinde de congres. Puterea executivă poate să facă în acest context cam ce vrea în America. Ceea ce e diferit față de politica fiscală. Așa că dacă Trump vrea, poate să ridice tarifele, să le majoreze destul de simplu și destul de repede. În speech-urile lui de dinainte de alegeri, a vorbit fie despre o creștere de tarife de 10%-20% pentru toate țările și 60% pentru China. La fel ca în trecut, ținta lui principală este China.

Foto: dts Nachrichtenagentur / imago stock&people / Profimedia

Influența tarifelor nu este foarte clară. Pentru că, pe de o parte, Trump promite că o creștere a tarifelor ar ajuta America, pentru că, bineînțeles, americanii ar cumpăra mai multe produse americane și nu ar cumpăra produse venite din alte țări. De fapt, Trump a spus explicit că „o să plătească țările care vor să exporte către noi”. Ceea ce nu este adevărat, pentru că sunt trei posibilități când cresc tarifele, în general și în cazul acesta particular. Să zicem că SUA crește tarifele cu 20% la toate produsele. Un importator american de mașini germane, de exemplu, are câteva opțiuni în fața tarifelor majorate: fie transferă direct costul suplimentar către consumator, ceea ce îl afectează pe acesta, și în plus, inflația va crește, fie suportă el însuși creșterea, diminuându-și semnificativ profitul. Teoretic este posibil și acest scenariu, dar puțin probabil. În acest context, promisiunea lui Trump că majorarea tarifelor va aduce beneficii populației devine discutabilă. Și ultimul lucru care se poate întâmpla este ca cei care exportă către America, de exemplu producătorul de mașini germane, să reducă prețul astfel încât să-și mențină competitivitatea în SUA, exact în măsura în care tarifele au fost crescute. În acest caz, exportatorul de mașini din Germania ar trebui să ofere americanilor prețul mașinii minus 20%, ceea ce iar este greu de crezut.

Una peste alta, nu se știe chiar cam ce scenariu dintre acestea o să aibă loc, dar vreau să subliniez că avem o idee foarte bună deja din trecut. În 2017-2018, când Trump era președinte, deja a încercat să ridice tarifele față de câteva țări, mai ales China, de exemplu, pe panouri solare, pe mașini de spălat rufe și așa mai departe. Există un studiu foarte bun la National Bureau of Economic Research care arată că economiștii s-au uitat la ce s-a întâmplat exact când au fost crescute acele tarife în economia SUA. Rezultatul a fost, din păcate, punctul 1 pe care l-am spus, și anume, în principiu, consumatorii în America au suportat toată această majorare a tarifelor sub forma unor prețuri finale de cumpărare mai mari. Deci dacă ar fi să ne luăm după ce s-a întâmplat în trecut, ar fi un impact negativ asupra puterii de consum americanilor și totodată inflaționist.

Ați anticipat puțin întrebarea mea următoare. Cum ar afecta taxele suplimentare pentru importurile europene din SUA sectorul auto și alte industrii importante pentru România, care sunt strâns legate de economia germană?

Este clar că acolo o să fie un efect negativ. Exact cum am spus, dacă europenii vor să continue să exporte produse, mașini în principiu și echipamente electrice, către SUA, atunci vor trebui fie să reducă prețurile, fie să țină prețurile cum sunt, dar o să le scadă volumul de export. Oricum ai da-o, este un impact negativ. Adică fie firmele exportatoare, dacă reduc prețul produsului final, o să aibă profituri mai mici, ceea ce înseamnă, bineînțeles, grosso modo, o reducere a forței de muncă și vor trebui cumva să acopere costul acela. Fie vor păstra costurile, dar o să le scadă volumul. Pentru că chiar dacă crește Trump tarifele cu 20% pentru EU, nu înseamnă că nu mai importă nimeni BMW-uri sau Audi-uri, să spunem, doar că o să importe mai puțin. E o problemă de volum. Oricum ai da-o, este rău pentru Europa.

Aș vrea să menționez și faptul că piețele financiare deja au cam votat la ce se așteaptă cu privire la influența venirii lui Trump, în sensul că, dacă ne uităm la euro-dolar, a scăzut deja cu 3%. Era 1,11 aproximativ în octombrie, acum e 1,08 - 1,0790. Apoi, indicele Euro Stoxx 50, de bază pentru toată Europa, a scăzut deja cu 5.2%. La noi, BET-ul a scăzut cu 0,8%, puțin mai puțin. Între timp, S&P, indicele american, a crescut cu aproape 5,2% și este la doi pași de nivelul de 6.000, un nivel istoric. Practic, piețele spun „ok” pentru economia Americii, „jos vot” pentru economia europeană.

„China are degetul pe trăgaci”

Având în vedere poziția dură adoptată de Trump față de China în mandatul anterior, credeți că relațiile comerciale și tensiunile economice dintre SUA și China sunt pe cale să escaladeze? Cum ar putea afecta această dinamică piețele globale și, indirect, economia României?

Putem observa schimbările destul de clar. În primul mandat, Trump a adoptat o atitudine foarte negativă față de China, impunând tarife în valoare de aproximativ 350 de miliarde de dolari asupra importurilor chineze.  China s-a revanșat și a introdus, la rândul său, tarife de peste 100 de miliarde de dolari pe produsele americane importate. Astfel, acest „război comercial” s-a manifestat atunci nu doar la nivel verbal, ci și prin măsuri economice concrete.

Acum, Trump având un nou mandat, bineînțeles că are încredere să ducă mai departe această viziune a lui și, aproape sigur, o să crească tarifele față de China. Ce se poate întâmpla în situația aceasta? Bineînțeles, se pot întâmpla două lucruri. În primul rând, China poate să trișeze și să-și mute fabricile în alte țări din Asia și apoi să exporte de acolo în SUA. De fapt acest lucru s-a întâmplat cu panourile solare. Acestea au fost vizate în primul mandat al lui Trump. Ce a făcut China? Nicio problemă, și-a mutat fabricile în Vietnam, Cambodgia și a exportat de acolo în America. Deci mare lucru nu s-a întâmplat.

Foto: Xinhua / Eyevine / Profimedia

Dar să spunem că acum Trump are mai mult timp și mai multă disponibilitate, să spunem, să ridice aceste tarife, și atunci, evident, China va fi supărată și va trebui cumva să găsească alți parteneri de comerț. Aici bineînțeles că o să încerce mai degrabă să facă noi legături comerciale cu Europa.

Oricum ai da-o, practic mantra lui Trump este protecționism. Ceea ce înseamnă că, la nivel global, este foarte posibil să se delimiteze mai limpede blocuri de comerț separate. De exemplu, America, fiind ea de capul ei, poate cu câțiva parteneri. Europa de capul ei, în interiorul ei. China poate cu Rusia, India, în acea zonă. Deci se poate foarte bine ca profilul mondial al comerțului să se schimbe în acest sens. Cât despre China în sine, Trump poate vorbi foarte mult, dar Statele Unite au și o dependență foarte mare de China, pentru că până la urmă China deține mai mult de jumătate din datoria publică a Americii, sub formă de obligațiuni. China, dacă e să spunem așa, are practic degetul pe trăgaci, pentru că dacă vinde o mare parte din obligațiunile deținute, instantaneu dobânzile din SUA o să crească nepermis de mult și afectează direct economia americană. Așadar, nu este un lucru bun, bineînțeles.

Aș vrea să mai menționez încă un lucru. Cel mai mare tratat comercial bilateral este între America și Europa, are o valoare de 1-2 trilioane de dolari. Apoi, tratatele America-China și China-UE sunt practic cam egale, pe la 750 de miliarde de dolari. Așadar cel mai mult o să fie afectat comerțul cu Europa, în acest caz, dacă stăm să ne gândim. 

„Toate politicile lui Trump sunt inflaționiste”

Inflația globală și ratele dobânzilor crescute au fost provocări majore în ultimii ani. Cum credeți că politicile economice ale lui Trump ar putea influența inflația și ratele dobânzilor la nivel global și ce efect ar putea avea aceste schimbări pentru România?

Este o întrebare foarte bună și cam nimeni nu a prea vorbit despre asta, uitându-mă în presă. Ce se va întâmpla cu inflația, de fapt? Dacă ne uităm la toate promisiunile făcute de Trump, de la tarife, la reducerea de taxe, la deportarea oamenilor - dacă reușește să deporteze mulți imigranți ilegali, asta înseamnă că forța de muncă o să scadă, deci salariile celor care rămân o să crească, iarăși avem inflație. Toate politicile lui Trump sunt practic inflaționiste. Nu încape îndoială. Și asta îi strică planurile guvernatorului Băncii Centrale a Americii - FED, despre care oricum Trump a vorbit foarte urât în trecut. Și chiar recent guvernatorul Jerome Powell a spus că nu va fi intimidat de Trump, nu o să-și dea demisia, pentru că este ilegal să-i ceară Trump așa ceva. Dar aici intervine faptul că domnul Powell mai are mandatul doar până în 2026. După 2026, Trump poate să aleagă pe cine vrea el pentru funcția de guvernator FED. Și acolo poate influența foarte mult alegerea. Îmi amintesc că în anii 70, Nixon, de exemplu, a pus ca guvernator al Băncii Centrale a Americii un domn pe nume Arthur Burns. Era practic la mâna lui Nixon. Făcea orice îi spunea Nixon. Or asta este foarte grav. Pentru că Banca Centrală, cum știți, trebuie să fie independentă. Așa că situația pare clar inflaționistă.

guvernatorul FED, Jerome Powell/ Foto:: Kent Nishimura / Getty images / Profimedia

Acum, pentru noi, pentru Europa, evident că aceste forțe inflaționiste se pot mișca și către noi. În România, noi oricum avem o inflație, în general, mai mare decât peste tot. Și asta este ca urmare a faptului că avem mai multe importuri decât exporturi. Politica fiscală nu este foarte serioasă, în sensul că se risipesc foarte mult bani, totul merge într-un deficit bugetar crescând. Avem deja 7%. E foarte mult. 

Deci dobânzile vor crește. Ceea ce, dacă ne uităm doar la America, este bine pentru cei care au economii, că ar primi evident dobânzi mai mari pe economiile lor. Este rău pentru companii, dacă ne gândim, pentru că finanțarea lor o să fie mai scumpă. Dar e greu să spunem pentru că, totuși, pentru companii, dacă ne gândim, poate Trump reușește să taie taxele de la 21% la 15%, cum vorbeau republicanii. Dar oricum, este un mediu inflaționist și dobânzi mai mari, ca să răspund direct la întrebarea dvs.

Care credeți că va fi rolul lui Elon Musk în această poveste?

Este foarte straniu pentru că Musk a fost inițial un critic al lui Trump. Acum Musk are agenda lui pentru SpaceX, pentru mașini și pentru toate proiectele lui despre care vorbește pentru a schimba societatea. Sigur, e foarte posibil să primească un rol în administrația lui Trump. Depinde acum, nu știu cât de bine o să meargă relația dintre Trump și Musk. Este greu de spus, pentru că amândoi sunt persoane volatile, impredictibile și, bineînțeles, cu un ego mare. Știm că Trump, în general, nu suportă ca nimeni să fie mai deștept decât el. Știu că în primul mandat, inițial a pus în administrație persoane din industria financiară, dar le-a dat afară după doar o săptămână. Deci, e dificil de spus, dar, în orice caz, putem fi siguri că fiecare o să încerce să maximizeze poziția proprie și să scoată ceva din această relație.

„Mai puține reglementări ar duce, grosso modo, la posibilități mai mari pentru industria IT și implicit pentru cea din România”

Sectorul IT românesc este legat puternic de piața din SUA. Credeți că o economie americană în creștere sub Trump, cu mai puține reglementări, ar putea crea noi oportunități pentru firmele IT din România?

Într-adevăr, ați pus un punct bun aici. Dereglementarea este iarăși un punct pe agenda lui Trump. A spus că vrea să fie mai puține reguli în economie și asta imediat ar ajuta în principiu patru sectoare și anume energia - pentru că acolo democrații de dinainte au pus reguli noi, mai ales pe gaz natural - apoi serviciile financiare, apoi ar mai fi farmaceuticele și în mod straniu criptomonedele. Nu știu de ce Trump iubește criptomonedele, că nu sunt un simbol al statului. Dacă ne gândim că serviciile financiare sunt foarte dependente de IT, o reducere a numărului de reguli ar duce într-adevăr, grosso modo, la posibilități mai mari pentru industria IT și implicit pentru cea din România. Știu că multe firme din America folosesc programatori din România. Așa că (dereglementarea - n.n.) ar fi un lucru foarte bun pentru industria IT de la noi.

Foto: Mark Humphrey / AP / Profimedia

Dacă Trump reduce susținerea SUA pentru politicile climatice, cum credeți că va afecta acest lucru investițiile globale în energia verde, în tranziția către surse de energie regenerabilă?

Aici este un subiect care până la urmă duce până la menirea omului pe planetă și așa mai departe. E clar că America, sub Trump, nu mai vrea să dea atenție problemei cu clima. S-ar putea să se și retragă din acordul de la Paris. America este răspunzătoare pentru 10% din poluarea planetei. Nu e foarte mult. Mai degrabă China ar fi o problemă, China poluează mult mai mult și nici măcar nu se prezintă la întâlnirile între șefii statelor, să vorbească despre această problemă. Este clar că vor fi afectate în SUA toate industriile verzi. În termeni practici, într-adevăr, cu câteva schimbări, el poate să dezavantajeze acele firme care operează în sectorul verde. În ceea ce privește Europa, mă îndoiesc că Europa o să meargă pe aceeași linie. Europa are agenda ei, cum știm, nu cred că o să afecteze foarte mult treaba asta. Cred că o să fie o chestie localizată în SUA, dezavantaje pentru firmele verzi, avantaje pentru firmele din domeniul energiei tradiționale - cărbune și așa mai departe. Iar în Europa nu prea vor să schimbe situația într-un mod deosebit din cauza SUA. 

Despre Visa Waiver: „Nu avem de ce să ne temem. Câți români se duc în America ilegal? Nu mulți”

Cum vedeți șansele ca Trump, cu o platformă politică anti-imigrație, să sprijine intrarea unor noi state în Programul Visa Waiver? Noi ne-am bucurat recent că scăpăm de vize.

Cred că ne-am bucurat într-adevăr prea devreme. Oricum, Trump nu este neapărat anti-imigrație, dar este anti-imigrație ilegală. În sensul acesta n-ar prea avea un impact asupra României. Din statistici se vede că în SUA nu sunt foarte mulți imigranți ilegali din România. Problema SUA este cu țările de pe continentul american, în principiu cu Mexic. 

Foto: weizhong qian / imago stock&people / Profimedia

Nu prea cred că o să ne afecteze foarte mult. Bănuiesc că o să fie nevoie să așteptăm mai mult timp. Trump vrea să intre repede în problema deportărilor, dar va fi o mare bătaie de cap. Este foarte simplu pentru el să spună - gata, dăm afară toți imigranții ilegali. În primul rând, dacă ne uităm la cifre, se estimează că sunt cam 11 milioane de rezidenți ilegal în America. Acum, să știți că deportarea lor e o temă, de fapt, veche în America și campionul deportărilor a fost de fapt Obama. A reușit să deporteze 3 milioane de oameni în două mandate. Trump a reușit cam 1,3 milioane și Biden 1,1 milioane de oameni. Ei tot deportează, dar problema este că vin alții înapoi și problema este că Serviciul de deportări are doar 20.000 de angajați și nu poate să facă față la atât de mult.

Uitându-mă la ce spunea presa americană, toți spun că sunt niște costuri logistice enorm de mari pe care Trump nu le-a menționat. A spus doar, e simplu, haideți să scăpăm. Dar e foarte greu. Și până acum eforturile de deportare s-au concentrat asupra celor prinși la graniță, nu cei din interiorul Americii. O să fie foarte greu. Una peste alta, bănuiesc că Trump o să concentreze pe deportare mai puțin decât pe Visa Waiver. Însă, până la urmă, cum spuneam, el a spus că venirea în SUA este în regulă, atât timp cât este legală și fără să aducă probleme. În acest sens, nu avem de ce să ne temem, pentru că, până la urmă, câți români se duc în America ilegal? Nu mulți.

Europa „smell the coffee” | „E greu de crezut că Trump va putea să distrugă NATO peste noapte”

Noul mandat al lui Trump ar putea duce la mai puțină implicare a SUA în Europa. Cum ar putea afecta aceasta securitatea regiunii și rolul României în NATO? Credeți că ar trebui ca România și alte țări europene să investească mai mult în propria apărare?

SUA suportă circa 70% din costurile totale NATO. Bineînțeles că Trump e nefericit din acest motiv și într-adevăr nu este corect, dacă stai să te gândești. Este evident că Europa va trebui, cum se spune, smell the coffee - să miroasă cafeaua și să se trezească și să investească mai mult în armament. Și într-adevăr sunt convins că bugetele europene o să fie direcționate către cheltuieli mai mari pentru armament. E greu de crezut că Trump va putea să distrugă NATO peste noapte, pentru că aici avem de-a face cu o forță istorică, de 60-70 de ani. E foarte greu să schimbi aranjamentul NATO, mai ales că Rusia este atât de agresivă. Cred că o să fie discuții între SUA și Europa, iar Trump o să le pună sula în coaste și o să le spună: trebuie să vă măriți cheltuielile cu apărarea, noi nu vrem să mai plătim atât de mult pentru NATO. Și europenii nu vor avea încotro. Vor trebui să plătească mai mult pentru apărare.

Vedeți posibilă o apropiere a României de administrația Trump? Credeți că ar putea apărea schimbări semnificative în privința bazei de la Kogălniceanu și a prezenței militare americane acolo?

Cred că relația România-SUA merge practic 90% prin Uniunea Europeană. Noi suntem prea mici pentru America ca să intrăm într-un dialog direct. În măsura în care România este cimentată în UE, în structura administrativă, militară a UE o să primim, cred, aceeași atenție pe care o primesc și alte state din Europa. Nu cred că o să fie schimbări mari în ceea ce privește baza de la Kogălniceanu, adică militarii de acolo să părăsească baza, să se întoarcă în America. Nu. Dar, încă o dată, să nu uităm. Se poate ajunge la asta dacă refuză să majoreze cheltuielile pentru NATO. Și e în interesul lor să facă asta și cred că o să facă asta. Pentru că, cum spuneam, este un deal destul de incorect, istoric vorbind.

„Trump se va implica direct în războiul dintre Rusia și Ucraina”

Credeți că Trump va da mâna cu Putin peste Ucraina?

Asta este o întrebare într-adevăr foarte grea. Știți că Trump s-a lăudat că termină războiul în două zile. Știm că vorbește foarte mult și se întâmplă altceva, în realitate. Este un personaj foarte instabil, asta mă îngrijorează la el. Politicile sale, în general, sunt destul de sensibile. De exemplu, tarifele au afectat multe companii americane, pierzând locuri de muncă din cauza importurilor. În ceea ce privește politica fiscală, deși bugetul este deja foarte mare și deficitul este semnificativ, poate mai există marjă pentru ajustări. Tăierea unor reglementări economice este un lucru foarte bun. Deportarea e o problemă în America, au prea mulți imigranți ilegal. Per total, politica sa poate fi văzută ca un pachet bun, dar Trump în sine este un om foarte volatil și se poate schimba de la o zi la alta. Ceea ce mă sperie la el.

Foto: Pictorial Press Ltd / Alamy / Alamy / Profimedia

Referitor la Rusia, este greu de spus cum va reacționa Trump. Totuși, un lucru este aproape sigur: va încerca să arate că el poate rezolva problema, lucru pe care Biden nu l-a reușit în atâția ani. Cred că ar putea să încerce să aranjeze o înțelegere între Ucraina și Rusia, ca Ucraina să renunțe la o parte în teritoriile din est - Donbass și așa mai departe - unde într-adevăr sunt foarte mulți ruși.

Părerea mea personală, încă o dată, e doar o opinie personală: nu înțeleg de ce se luptă atât de mult și mor atât de mulți oameni pentru niște teritorii care, oricum, sunt populate foarte mult cu ruși. Nu înțeleg de ce Zelenski are politica aceasta - nu cedăm niciun centimetru din țara noastră. Dar e păcat, pentru că dacă ar renunța la acel centimetru, ca să zic așa, ar salva atâtea vieți! Asta nu înțeleg personal. Acum poate el are alte informații pe care nu le știm, are un motiv al lui, dar la suprafață așa se pare.

Ucraina ar putea ceda acele teritorii din est cu populație preponderent rusă și, de-a lungul graniței cu Rusia, să creeze o zonă demilitarizată (DMZ în engleză) exact precum cea care există de 70 de ani între Coreea de Sud și de Nord (acolo DMZ are o lungime de 250km și o lățime de 4km, toată fâșia fiind minată). Cu alte cuvinte, Ucraina s-ar putea astfel asigura că nu mai intră niciun tanc, niciun blindat, niciun vehicul, niciun soldat din Rusia (mai nou din Coreea de Nord!) și că orice legătură spațială cu acea țară este practic tăiată. Ar fi efectiv ca un zid. Când trăiești alături de un popor "bully", care îi permite unui dictator să facă ce vrea cu viețile a milioane de oameni și nu ai posibilitatea de a câștiga bătălia în mod definitiv, nu ai de ales decât să mizezi totul pe izolarea cât mai adâncă a inamicului. Desigur, Ucraina ar avea un teritoriu cu circa 20% sau mai mic, dar această nouă Ucraină ar putea intra mult mai ușor în UE. Mai important, nu ar mai muri atâția oameni, într-un stil care era norma până acum 100 de ani, nu astăzi. Dacă cândva, printr-un miracol, Rusia se va civiliza și va rupe lunga sa istorie de agresiune și subminare a țărilor vecine, nu va mai fi nevoie de DMZ. O astfel de ameliorare a situației însă nu poate veni decât din partea Rusiei. Dar, chiar dacă acest lucru s-ar întâmpla mâine, putem fi siguri că acțiunile lui Putin din ultimii ani garantează faptul că cel puțin două-trei generații de ucraineni de acum o să deteste Rusia; nu se pune problema de reîmprietenire ale celor două țări zeci de ani de acum înainte.

În orice caz, Trump se va implica direct în războiul dintre Rusia și Ucraina. Să vedem ce poate să facă. O să-și pună ambiția să arate că e cel mai deștept și că, ia uitați, a trebuit să mă votați pe mine ca să se rezolve problema asta. Deci de făcut, va face ceva, clar. Și e posibil, într-adevăr, să-i încurajeze pe ruși și pe ucraineni să ajungă la deal-ul pe care îl menționam.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • IraM check icon
    Oh, da, deportarea ilegalilor va aduce inflatie!
    Dc vrem inflatie mica tb sa lasam cat mai multi ilegali sa vina.
    La mintea cocosului, dar trumpistii e prosti rau, iei nu stie ...
    • Like 3


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult