Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei

Ai avut ghinionul să ajungi în weekend la unul dintre spitalele administrate de Primăria Capitalei? Ai să poți să le spui prietenilor că ai fost într-un city break într-o capitală europeană, că te-ai cazat la un hotel de 3* și ai beneficiat de servicii ca pentru unul de 1*+.

Sigur, te duci la spital să te tratezi, nu mergi ca la hotel, vor spune cetățenii responsabili de imaginea preacuvioasei noastre Primării. Dar când te duci pe banii tăi - asta incluzând totul, de la spitalizare, la medicamente - parcă nu ai simți nevoia să fii luat patriotic în balon sau tras de urechi.

Cazarea pentru 3 zile de spitalizare într-un spital vechi, de stat, din centrul Bucureștiului costă cât cazarea la un hotel de 3* undeva în Europa. Sigur, pe o scara de la 1 la 5, stelele unui hotel reprezintă nivelul de servicii și facilitați puse la dispoziția turistului. Ei bine, în cazul nostru tariful practicat ne duce cu gândul la un hotel din Spania amplasat pe malul Mării Mediterane cu dotări și facilități pe măsura prețului plus mic dejun inclus.

O vizită în calitate de pacient sau însoțitor poate fi comparată cu o călatorie prin tunelul timpului, dar taxată conform anului pe care îl vezi în calendarul agațat de un cui pe peretele din hol, destul de slab luminat și aglomerat pentru o zi de weekend. Lume tristă, îngândurată așa cum gasești în general în spitale. Dar parcă în spitalele de stat din România totul este mult mai apăsător și amplificat de câteva ori. 

Ce o să primești, indiferent dacă ai statut de asigurat sau nu? Puțină sau mai multă atenție, dacă știi cu cât trebuie să cotizezi. Dacă cunoști piața poate sa îți fie bine, dacă nu, nu te aștepta la mare lucru. Iar la pachet gen all inclusive - infecții, mucegai, toalete insalubre, cearșafuri vechi, asistente sătule de ifosele bolnavilor ce invocă drepturi, aroganță, umilință, revoltă etc.

Ne tratăm bolile în spitale cu gândaci și bacterii nimicitoare într-o capitală europeană care se pregătește să primească luminițe de Paște, contra sumei de 176.300 de euro. Tot Primăria Capitalei a contribuit și anul acesta cu câteva milioane de euro la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu mai spun de statui, monumente, festivaluri, târguri și alte acareturi privite cu atâta încântare de o parte dintre bucureșteni. Dar stați, iată că avem și o promisiune veselă: „construirea unui spital metropolitan ultramodern, în valoare de 300 de milioane de euro”.

Am avut curiozitatea să mă uit pe pagina de Facebook a doamnei ce s-a autointitulat „primarul-tuturor-bucureștenilor”. Vreun comentariu despre bani publici risipiți aiurea? Nimic. Despre cheltuirea banilor adunați din impozitele pe care ne îngrămădim să le plătim la început de ianuarie ca să nu pierdem locul de parcare? Nimic. Despre transportul în comun sau despre traficul infernal pe care îl suportam zi de zi? Nimic. Sau poate ceva despre faptul că persoanele cu dizabilități fizice nu pot circula în capitala europeană a doamnei Firea? Nimic. Vă dezamăgesc, nici despre parcări nu am găsit informații. Ce predomină pe pagina de facebook? Evident mesaje de mulțumire și susținere pentru ceea ce face, flori trimise virtual de mulți admiratori, inimioare, felicitări etc. Găsim și câteva hastaguri gen #respectpentrubucuresteni, #Bucurestiulfrumos, #Bucurestimaicurat etc. Sigur, administratorii paginii își fac treaba cu brio, iar imaginea de ansamblu este una cât se poate de pozitivă. Dar gunoiul este sub preș, pentru că acolo nu se uită nimeni.

Costurile de mai jos reflectă lumea în care trăim.

Condițiile de spitalizare nu au nimic în comun cu hotelul de 3* sau 4*. Plătim aprox. 450 lei/ nopte cazarea într-un spital de stat pentru a acoperi costuri cu salariile angajaților, cu tichetele de masă sau cu utilitățile; mâncăm de 4.5 /zi în regim auster de parcă am fi în plin război și mare parte din medicamente le aducem de la farmacia din colț, asta daca avem noroc să le găsim.

Dar nu contează atâta timp cât avem unde să ne rugăm, unde să petrecem și unde să trimitem mesajele de susținere. Însă ele nu vor vindeca cancerul extins al Bucureștiului și al spitalelor administrate de primărie și nu numai.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Pare chitanța unui număr de magie:
    1% medicamente
    10% analize si restul salarii si clădiri.
    • Like 0
  • Cand am fost cu mama in spital am primit si noi. Ziceai ca am fost la un spa de 5 stele la ce preturi erau acolo. Asta in conditiile in care era mizerie peste tot, mancarea era necomestibila si trebuia sa ii schimbam noi plosca, asistentele nici nu se uitau la tine daca nu erai cu banii in mana...
    • Like 0


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult