Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei

Ai avut ghinionul să ajungi în weekend la unul dintre spitalele administrate de Primăria Capitalei? Ai să poți să le spui prietenilor că ai fost într-un city break într-o capitală europeană, că te-ai cazat la un hotel de 3* și ai beneficiat de servicii ca pentru unul de 1*+.

Sigur, te duci la spital să te tratezi, nu mergi ca la hotel, vor spune cetățenii responsabili de imaginea preacuvioasei noastre Primării. Dar când te duci pe banii tăi - asta incluzând totul, de la spitalizare, la medicamente - parcă nu ai simți nevoia să fii luat patriotic în balon sau tras de urechi.

Cazarea pentru 3 zile de spitalizare într-un spital vechi, de stat, din centrul Bucureștiului costă cât cazarea la un hotel de 3* undeva în Europa. Sigur, pe o scara de la 1 la 5, stelele unui hotel reprezintă nivelul de servicii și facilitați puse la dispoziția turistului. Ei bine, în cazul nostru tariful practicat ne duce cu gândul la un hotel din Spania amplasat pe malul Mării Mediterane cu dotări și facilități pe măsura prețului plus mic dejun inclus.

O vizită în calitate de pacient sau însoțitor poate fi comparată cu o călatorie prin tunelul timpului, dar taxată conform anului pe care îl vezi în calendarul agațat de un cui pe peretele din hol, destul de slab luminat și aglomerat pentru o zi de weekend. Lume tristă, îngândurată așa cum gasești în general în spitale. Dar parcă în spitalele de stat din România totul este mult mai apăsător și amplificat de câteva ori. 

Ce o să primești, indiferent dacă ai statut de asigurat sau nu? Puțină sau mai multă atenție, dacă știi cu cât trebuie să cotizezi. Dacă cunoști piața poate sa îți fie bine, dacă nu, nu te aștepta la mare lucru. Iar la pachet gen all inclusive - infecții, mucegai, toalete insalubre, cearșafuri vechi, asistente sătule de ifosele bolnavilor ce invocă drepturi, aroganță, umilință, revoltă etc.

Ne tratăm bolile în spitale cu gândaci și bacterii nimicitoare într-o capitală europeană care se pregătește să primească luminițe de Paște, contra sumei de 176.300 de euro. Tot Primăria Capitalei a contribuit și anul acesta cu câteva milioane de euro la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu mai spun de statui, monumente, festivaluri, târguri și alte acareturi privite cu atâta încântare de o parte dintre bucureșteni. Dar stați, iată că avem și o promisiune veselă: „construirea unui spital metropolitan ultramodern, în valoare de 300 de milioane de euro”.

Am avut curiozitatea să mă uit pe pagina de Facebook a doamnei ce s-a autointitulat „primarul-tuturor-bucureștenilor”. Vreun comentariu despre bani publici risipiți aiurea? Nimic. Despre cheltuirea banilor adunați din impozitele pe care ne îngrămădim să le plătim la început de ianuarie ca să nu pierdem locul de parcare? Nimic. Despre transportul în comun sau despre traficul infernal pe care îl suportam zi de zi? Nimic. Sau poate ceva despre faptul că persoanele cu dizabilități fizice nu pot circula în capitala europeană a doamnei Firea? Nimic. Vă dezamăgesc, nici despre parcări nu am găsit informații. Ce predomină pe pagina de facebook? Evident mesaje de mulțumire și susținere pentru ceea ce face, flori trimise virtual de mulți admiratori, inimioare, felicitări etc. Găsim și câteva hastaguri gen #respectpentrubucuresteni, #Bucurestiulfrumos, #Bucurestimaicurat etc. Sigur, administratorii paginii își fac treaba cu brio, iar imaginea de ansamblu este una cât se poate de pozitivă. Dar gunoiul este sub preș, pentru că acolo nu se uită nimeni.

Costurile de mai jos reflectă lumea în care trăim.

Condițiile de spitalizare nu au nimic în comun cu hotelul de 3* sau 4*. Plătim aprox. 450 lei/ nopte cazarea într-un spital de stat pentru a acoperi costuri cu salariile angajaților, cu tichetele de masă sau cu utilitățile; mâncăm de 4.5 /zi în regim auster de parcă am fi în plin război și mare parte din medicamente le aducem de la farmacia din colț, asta daca avem noroc să le găsim.

Dar nu contează atâta timp cât avem unde să ne rugăm, unde să petrecem și unde să trimitem mesajele de susținere. Însă ele nu vor vindeca cancerul extins al Bucureștiului și al spitalelor administrate de primărie și nu numai.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Casargoz check icon
    Pare chitanța unui număr de magie:
    1% medicamente
    10% analize si restul salarii si clădiri.
    • Like 0
  • Cand am fost cu mama in spital am primit si noi. Ziceai ca am fost la un spa de 5 stele la ce preturi erau acolo. Asta in conditiile in care era mizerie peste tot, mancarea era necomestibila si trebuia sa ii schimbam noi plosca, asistentele nici nu se uitau la tine daca nu erai cu banii in mana...
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult