Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Investigarea investigatorilor: anchetarea FBI

Christopher Wray

(Christopher Wray, directorul FBI //Foto: Guliver/Getty Images)

Trei scandaluri domină în prezent scena politicii americane: investigarea echipei Trump pentru presupusa înțelegere cu Rusia, care ar fi influențat alegerile din 2016, ancheta e-mailurilor ilegale ale doamnei Hillary Clinton din perioada în care era ministru de externe și analiza modului în care FBI și departamentul de justiție au anchetat cazurile Clinton și Trump.

În ultimul dintre ele actorii principali pe care i-a verificat recent inspectorul general al departamentului de justiție au fost Loreta Lynch, fosta procuroare generală în administrația Obama, James Comey, directorul demis al FBI și adjunctul său Andrew McCabe, de asemenea concediat.

În ziua de 14 iunie 2018 voluminosul raport despre Biroul Federal de Investigație, care a rezultat din cele șaptesprezece luni de investigație, a analizat 1,2 milioane de documente, a luat depoziții de la 100 de martori și a fost redactat în 568 de pagini de text, a fost prezentat congresului de către inspectorul general Michael Horowitz, fiind dat publicității în aceeași zi.

După câteva zile, Horowitz a trecut prin audieri extensive în fața comitetelor judiciare ale senatului și congresului, accesibile publicului, care a aflat astfel multe lucruri noi, unele chiar șocante, despre intervențiile FBI în alegerile din noiembrie 2016 și din perioada instalării și funcționării echipei prezidențiale Trump.

O primă concluzie a raportului este că James Comey a dat dovadă de insubordonare atunci când a luat inițiativa de a închide ancheta Clinton (5 iulie 2017) fără a menționa că se impun acuzații penale. El a blocat astfel accesul la concluzia finală a superioarei lui, Loretta Lynch. Inspectorul general a mai menționat că James Comey nu a avut motive politice să procedeze astfel.

Mai mulți senatori și deputați au contestat concluzia blândă a inspectorului general, aceea că fostul director Comey ar fi vinovat doar de insubordinare și au afirmat că, de fapt, a fost o acțiune concertată a mai multora din conducerea FBI pentru a-l discredita pe Donald Trump și să o scoată basma curată pe doamna Clinton.

Din mesajele schimbate între reprezentanți din eșalonul superior al FBI, care au fost implicați în abaterile de la regulile agenției, rezultă și motivația lor și faptul că au lucrat coordonat într-o acțiune pe care e greu să nu o cataloghezi drept complot.

De asemenea, modul în care s-a făcut investigația cazului Clinton de către FBI a fost părtinitor, cu multiple greșeli și cu încălcări de proceduri standard.

Inspectorul general a calificat drept o greșeală serioasă decizia lui Comey de a anunța public redeschiderea anchetei Clinton, cu numai 11 zile înainte de alegeri (29 octombrie 2016), ceea ce a putut modifica opțiunea multor alegători, dezavantajând candidata democrată.

Dar, prin afirmația că James Comey nu ar fi fost influențat de motive politice în deciziile lui, lucru greu de crezut, inspectorul general l-a plasat pe fostul șef al FBI într-o poziție în care va primi, foarte probabil, sancțiuni, dar nu va fi deferit justiției pentru abuz în serviciu. 

În același timp, prin concluziile sale, Michael Horowitz validează decizia lui Trump de a-l concedia pe Comey.

Intenționat sau nu, se pare că James Comey a dezavantajat ambii candidați prezidențiali.

Politicienii democrați s-au întrecut să-l acuze pe Trump, atunci când l-a concediat pe Comey, de intenția de a bloca investigația judiciară, dar tot ei au fost vehemenți în a-l acuza pe fostul director Comey că a reorientat dinamica alegerilor împotriva candidatei Clinton, făcând-o să piardă alegerile, ceea ce este foarte posibil.

Astfel democrații se descoperă susținând două fapte contradictorii: acela de a sări în sprijinul lui Comey la concedierea lui, dar și acela de a-l face responsabil pentru pierderea alegerilor de către candidata Clinton.

Atât raportul inspectorului general, cât și audierile din congres au scos în evidență existența în sânul conducerii FBI a unui climat de ostilitate politică anti Trump, care a determinat pe mai mulți din cei implicați să comită acte ilegale.

Unii au fost deja sancționați, cu siguranță că alții vor urma.

Este de asemenea foarte probabil că, în afara numelor făcute publice până în prezent, altele vor fi dezvăluite, odată cu prezentarea faptelor lor.

Imaginea publică despre Biroul Federal de Investigații și anume că nu se amestecă în conflictele politice, că nu acceptă decât faptele obiective în concluziile anchetelor și că nu are motivații părtinitoare în luarea deciziilor a fost spulberată de cel mai recent scandal în care a fost implicat FBI.

Din datele comunicate de inspectorul general se vede, din păcate, că o umbră de suspiciune a fost aruncată asupra ministerului de justiție și au fost create dubii despre imparțialitatea justiției americane.

Faptele reprobabile ale conducătorilor FBI din perioada 2016-2018 sunt fără precedent și contravin celor mai multe principii ale serviciilor de informații - în general - și ale protocoalelor și regulilor de funcționare ale FBI, în special.

Biroul Federal de Investigație (FBI) a fost înființat în anul 1908, ca o anexă a biroului prezidențial formată din agenți speciali, capabili să descopere, să prevină și să anihileze crime pe teritoriul Statelor Unite. Și în prezent, principala agenție de informații și securitate a țării are sarcina de a lupta împotriva criminalilor, spionilor, traficanților de droguri, răpitorilor, a crimei organizate, a comerțului ilegal de arme, a traficului de persoane, a atacurilor cibernetice, a teroriștilor interni sau externi și a delictelor împotriva libertății sexuale.

Comentând raportul inspectorului general, noul director al FBI Christopher Wray a afirmat că el și toți angajații biroului acceptă criticile și învinuirile făcute în raport și că au declanșat deja vaste operațiuni de corectare a problemelor interne ale serviciului.

El a spus că cei vinovați de actele ilegale motivate politic, cei care au transformat biroul de investigație într-un participant activ la competiția electorală nu pot anula enormul volum de muncă prețioasă pe care îl fac zilnic cei 37.000 de salariați imparțiali și cinstiți.

În numele acestora, Wray și noua echipă de conducere a FBI promit să extirpe defectele și personalul lipsit de onestitate și să readucă biroul pe platforma de încredere publică de care s-a bucurat până acum.

Nu va fi nici ușor și nici nu se va întâmpla peste noapte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Bine ca se face lumina. Sa se faca si la noi.
    • Like 0
  • Da.... articolul mi-a dat de gândit: dacă în America a ajuns un serviciu secret să intervină în politică, atunci oare cum stă situația în România....?
    PS: în limba română, expresia corectă este "audieri intensive", nu "audieri extensive".
    • Like 1
    • @ Tom Dick N'Harry
      Of course ca intervin si in Romania.
      • Like 0
  • Este greu să mai înțelegi ceva din ce se întâmplă în politica internă americană si de aceea, articolele domnului Martin mă ajută să fac ordine în tot acest climat dominat de atitudini părtinitoare. Mulțumesc, domnule Martin!
    • Like 1
  • Mulțumesc, dle Martin S. Martin ! Ca deobicei,o relatare clară, imparțială și bine scrisă despre realități politice esențiale de azi, pe care mulți aleg să le trateze părtinitor- de obicei,anti-Trump. E odihnitor să mai vezi seninătatea la lucru.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult