Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii

Fetița în spital

Foto: Getty Images

Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii.

În acest moment, discutăm despre un diagnostic de excludere.

Dacă un copil cu vârsta între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare închisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră, atunci are un tablou sugestiv pentru hepatită și trebuie să se prezinte la cameră de gardă a unui spital de pediatrie pentru confirmare. 

Analizele de laborator pot indica o creștere marcată a nivelului transaminazelor (întărind ipoteza unei hepatite), dar este nevoie de analize detaliate pentru a identifica și cauza. Dacă analizele pentru virusurile hepatitice A, B, C, D și E sunt negative și dacă este exclusă atât ipoteza unei boli autoimune, cât și a unei cauze alimentare (ingestia de alimente sau medicamente cu efect hepatotoxic), atunci ne aflăm în fața probabilității unei hepatite de cauză necunoscută, asemenea cazurilor identificate majoritar în UK (peste 110 din 170 cazuri raportate până acum la nivel mondial).

În acest moment, nu este identificată o cauză pentru cazurile de hepatită, dar câteva ipoteze sunt luate în calcul:

- coinfectia dintre un anumit subtip de adenovirus și un alt virus (ex. SARS-CoV-2), în care adenovirusul să acționeze ca un declanșator (adenovirusul este agentul patogen cel mai frecvent întâlnit la cazurile diagnosticate)

- Infecția cu o variantă de adenovirus care să fi suferit mutații

- Infecția cu o nouă variantă SARS-CoV-2

- Infecția cu un agent patogen nou, despre care fie nu cunoaștem foarte multe lucruri, fie uzual nu se asociază cu afectarea de tip hepatită (singur sau în asociere cu alti agenți patogeni)

- Expunerea la substanțe toxice, neidentificate încă prin anchetele epidemiologice

La acestea se adaugă susceptibilitatea ridicată la infecții, în general, a copiilor, pe fondul restricțiilor din ultimii doi ani.

Este important de spus că nu se confirmă asocierea nici cu vaccinarea anti-Covid-19 (în foarte puține cazuri copiii au fost și vaccinați), și până acum nici asocierea doar cu infectarea cu variantele cunoscute ale SARS-CoV-2 (în special, Omicron, varianta dominantă acum).

Pentru elucidarea cazurilor, în UK se desfășoară un amplu proiect de cercetare (inclusiv analize genomice, metagenomice și transcriptomice), atât asupra posibilelor cauze virale, cât și asupra posibililor factori de risc individuali, prezenți la copiii care prezintă acest tip de hepatită, dar mai cu seamă cei 10% care au prezentat forma fulminantă a bolii și au necesitat un transplant hepatic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tot ce ne mai lipsea... Să știe chinezii mai multe despre virus, de au închis milioane de oameni în case?!
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult