Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii

Foto: Getty Images

Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii.

În acest moment, discutăm despre un diagnostic de excludere.

Dacă un copil cu vârsta între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare închisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră, atunci are un tablou sugestiv pentru hepatită și trebuie să se prezinte la cameră de gardă a unui spital de pediatrie pentru confirmare. 

Analizele de laborator pot indica o creștere marcată a nivelului transaminazelor (întărind ipoteza unei hepatite), dar este nevoie de analize detaliate pentru a identifica și cauza. Dacă analizele pentru virusurile hepatitice A, B, C, D și E sunt negative și dacă este exclusă atât ipoteza unei boli autoimune, cât și a unei cauze alimentare (ingestia de alimente sau medicamente cu efect hepatotoxic), atunci ne aflăm în fața probabilității unei hepatite de cauză necunoscută, asemenea cazurilor identificate majoritar în UK (peste 110 din 170 cazuri raportate până acum la nivel mondial).

În acest moment, nu este identificată o cauză pentru cazurile de hepatită, dar câteva ipoteze sunt luate în calcul:

- coinfectia dintre un anumit subtip de adenovirus și un alt virus (ex. SARS-CoV-2), în care adenovirusul să acționeze ca un declanșator (adenovirusul este agentul patogen cel mai frecvent întâlnit la cazurile diagnosticate)

- Infecția cu o variantă de adenovirus care să fi suferit mutații

- Infecția cu o nouă variantă SARS-CoV-2

- Infecția cu un agent patogen nou, despre care fie nu cunoaștem foarte multe lucruri, fie uzual nu se asociază cu afectarea de tip hepatită (singur sau în asociere cu alti agenți patogeni)

- Expunerea la substanțe toxice, neidentificate încă prin anchetele epidemiologice

La acestea se adaugă susceptibilitatea ridicată la infecții, în general, a copiilor, pe fondul restricțiilor din ultimii doi ani.

Este important de spus că nu se confirmă asocierea nici cu vaccinarea anti-Covid-19 (în foarte puține cazuri copiii au fost și vaccinați), și până acum nici asocierea doar cu infectarea cu variantele cunoscute ale SARS-CoV-2 (în special, Omicron, varianta dominantă acum).

Pentru elucidarea cazurilor, în UK se desfășoară un amplu proiect de cercetare (inclusiv analize genomice, metagenomice și transcriptomice), atât asupra posibilelor cauze virale, cât și asupra posibililor factori de risc individuali, prezenți la copiii care prezintă acest tip de hepatită, dar mai cu seamă cei 10% care au prezentat forma fulminantă a bolii și au necesitat un transplant hepatic.