Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii

Fetița în spital

Foto: Getty Images

Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii.

În acest moment, discutăm despre un diagnostic de excludere.

Dacă un copil cu vârsta între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare închisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră, atunci are un tablou sugestiv pentru hepatită și trebuie să se prezinte la cameră de gardă a unui spital de pediatrie pentru confirmare. 

Analizele de laborator pot indica o creștere marcată a nivelului transaminazelor (întărind ipoteza unei hepatite), dar este nevoie de analize detaliate pentru a identifica și cauza. Dacă analizele pentru virusurile hepatitice A, B, C, D și E sunt negative și dacă este exclusă atât ipoteza unei boli autoimune, cât și a unei cauze alimentare (ingestia de alimente sau medicamente cu efect hepatotoxic), atunci ne aflăm în fața probabilității unei hepatite de cauză necunoscută, asemenea cazurilor identificate majoritar în UK (peste 110 din 170 cazuri raportate până acum la nivel mondial).

În acest moment, nu este identificată o cauză pentru cazurile de hepatită, dar câteva ipoteze sunt luate în calcul:

- coinfectia dintre un anumit subtip de adenovirus și un alt virus (ex. SARS-CoV-2), în care adenovirusul să acționeze ca un declanșator (adenovirusul este agentul patogen cel mai frecvent întâlnit la cazurile diagnosticate)

- Infecția cu o variantă de adenovirus care să fi suferit mutații

- Infecția cu o nouă variantă SARS-CoV-2

- Infecția cu un agent patogen nou, despre care fie nu cunoaștem foarte multe lucruri, fie uzual nu se asociază cu afectarea de tip hepatită (singur sau în asociere cu alti agenți patogeni)

- Expunerea la substanțe toxice, neidentificate încă prin anchetele epidemiologice

La acestea se adaugă susceptibilitatea ridicată la infecții, în general, a copiilor, pe fondul restricțiilor din ultimii doi ani.

Este important de spus că nu se confirmă asocierea nici cu vaccinarea anti-Covid-19 (în foarte puține cazuri copiii au fost și vaccinați), și până acum nici asocierea doar cu infectarea cu variantele cunoscute ale SARS-CoV-2 (în special, Omicron, varianta dominantă acum).

Pentru elucidarea cazurilor, în UK se desfășoară un amplu proiect de cercetare (inclusiv analize genomice, metagenomice și transcriptomice), atât asupra posibilelor cauze virale, cât și asupra posibililor factori de risc individuali, prezenți la copiii care prezintă acest tip de hepatită, dar mai cu seamă cei 10% care au prezentat forma fulminantă a bolii și au necesitat un transplant hepatic.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tot ce ne mai lipsea... Să știe chinezii mai multe despre virus, de au închis milioane de oameni în case?!
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult