Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Îți dorești să realizezi ceva măreț în viață? Acel ceva este chiar familia ta

Din click în click pe o bază de date cu studii ştiinţifice am dat peste un articol cu un titlu peste care mi-a rămas privirea (şi peste care mi-au rămas și gândurile câteva momente): “Mexican American Adolescents’ Family Obligation Values and Behaviors: Links to Internalizing Symptoms Across Time and Context” (Telzer et. al., 2015). Şi am început să mă întreb dacă se mai discuta vreodată cu copiii, cu adolescenţii despre valorile unei familii, despre implicaţiile fiecărui membru al familiei în bunul mers al “gospodăriei”, în bunul mers al relaţiilor dintre membri ştiind că, cel puţin în culturile mai tradiţionaliste, obligaţiile familiale reprezintă un aspect extrem de important. Am găsit, cumva, răspunsul în studiu.

Foto: Guliver Getty Images

Practic, ce s-a verificat în acest studiu este dacă valorile familiale (de exemplu: suport, respect, devotament, loialitate şi grijă pentru ceilalţi membri) şi comportamentele familiale specifice (de exemplu: a face curat, a găti, a avea grijă de fraţii mai mici, a-i ajuta pe părinţi în afacerile de familie dacă este cazul) pot duce la internalizarea unui rol social semnificativ când vine vorba de adolescenți. Acest rol social poate fi tradus în termeni de: “am un scop în societatea în care trăiesc”. 

Mai specific, ce oferă aceste două elemente (valorile familiale si comportamentele familiale specifice) minţii unui adolescent? 

1. O modalitate potrivită pentru a se simţi în conexiune cu familia lui şi ştim că una dintre cele mai mari nevoi ale creierului uman este aceea de a simţi conectare;

2. mai pot oferi un sens de continuitate culturală a familiei tradusa în termeni de: “moştenirea pe care o las urmaşilor mei”. 

Mai exact, adolescenţii care au participat în acest studiu simt foarte puternic că au un scop. Concluzia pe care ei, adolescenţii, o extrag este că au ocazia să contribuie la ceva măreţ, la ceva care are continuitate, la ceva important pentru societatea din care fac parte: acel ceva măreț este familia lor.

Haideţi să ne uităm acum la ce se promovează în online (şi ştim că timpul petrecut în online de adolescenți este destul de mare) când vine vorba de a fi deosebit, extraordinar când, poate, vine vorba de a avea “un sens”. 

Noile generaţii de tineri îşi imaginează că vor face ceva măreţ, că vor schimba lumea iar acest lucru este o caracteristică al acestor “millennials” sau a “generației Y”. Însă, se întâmplă ca ei să traducă acest: “a fi special”, “a fi altfel”, “a avea un sens” în mai multe like-uri sau mulţi followers pe Instagram migrând, astfel, de la sensul bazal a ceea ce înseamnă “a avea sens”: familia mea (aşa cum ne-a arătat studiul prezentat mai sus). 

Astfel, adolescenţii ajung să îşi caute sensul în afara familiei lor, în alţii, în ceilalţi care probabil nici nu îi cunosc, care probabil nici nu le cunosc valorile sau principiile de viaţă. Când, de fapt, cercetătorii ne arată atât de clar că dacă ne dorim să avem un sens, că dacă ne dorim să contribuim la ceva măreţ, acel ceva este…familia noastră!

Cred cu tărie că acesta ar trebui să fie un mesaj extrem de puternic transmis noilor generații de părinți, cuplurilor care urmează să aibă copii astfel încât, generațiile următoare de copii, adolescenți și apoi adulți să înțeleagă că sensul vieții lor este dat, mai întâi, de familia pe care o au sau o construiesc și apoi de elemente externe ei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, era mare "nevoie" de cercetãtorii americani/englezi sã ne releve un adevãr, simplu, de bun simț, instictiv chiar - legãtura cu familia !! Desigur,existã și excepții . Mr.Oh le prezintã,foarte frumos, în comentariul de mai jos.
    • Like 0
  • Mr.Oh check icon
    In viata ne confruntam cu trei verbe importante. A avea (sau a aduna), A face, si a deveni. Toate trei verbele se adreseaza egoului nostru si ne face sa ne simtim importanti, daca nu chiar mareti. Fiecare intelege maretia in felul sau. Unii avand averi incomensurabile, altii acumuland cunostinte si experiente (fizice, emotionale sau inteectuale), sau privind la parcursul lor in viata admirand narcisist evolutia lor in carierea sociala sau profesionala. Trecut, prezent si viitor.
    Putini se limiteaza doar la verbul " a fi" simplu, un nimeni, fara ego, unul din cei multi, si sa se simta impacati. De fapt "a fi umil", " modest" inseamna nu a fi dispus a accepta batjocura, ci de a intelege ca dusmanul pacii interioare e tocmai visul de glorie. Glorie , oricare ar fi ea, in familie, societate etc.
    A muri in trup si a te inalta in spirit inseamna moartea egului si trairea unei vieti plina de "umilinta", intelegere si pace.
    Poate fi in celibat, in familie, in manastire, la locul de munca, oriunde si oricand.
    Societatea moderna cu ritmurile ei, cu amagirile ei, cu divertismentul cotidian, nici nu-si mai aminteste ca orice inceput are si un sfarsit. Gloria sau maretia contin in ele insele si caderea, prabusirea. Fie prin moarte fizica sau boala, fie prin uitare. Spaima tuturor.
    • Like 3
    • @ Mr.Oh
      Gravity check icon
      Spot on, Mr. Oh!
      • Like 0
    • @ Mr.Oh
      Anon check icon
      Asta este o atitudine tipica de oaie. Oricum ne imbolnavim, murim si vom fi uitati, de ce sa ne zbatem. Mai bine o ducem usor, umil, ca avem parte de mai multa "pace interioara". Cu genul asta de atitudine nu se schimba status quo-ul, nu evoluam. Cei care chiar schimba lucrurile sunt cei care vor mai mult (care cauta glorie, daca vreti). Tot ei sunt cei care sunt uitati cel mai greu.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult