Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Joburi plătite ca în Vest sunt acum disponibile de pe canapeaua noastră de acasă, dacă putem comunica eficient în engleză

femeie la laptop pe canapea

Foto: Indiapicture / Alamy / Alamy / Profimedia

Nu puțini sunt cei care au observat că întâlnirile online nu mai au aerul rigid de dinainte, că acum e ok dacă intră copiii peste tine din când în când, dacă sună curierul la interfon sau dacă nu ești perfect îmbrăcat, pieptănat și ferchezuit.

Până nu demult latura noastră profesională trebuia să fie cât mai detașată de ceea ce eram noi în plan personal. Ca și cum oamenii se așteptau să nu mâncăm, să nu avem copii care să ne deranjeze, să nu avem zile proaste sau dureri de cap.

Muncitul de acasă a căpătat alt sens chiar și pentru freelanceri, care lucrau oricum majoritatea timpului așa. Am încetat să mai ascundem viața personală, să ne (pre)facem că ea nu există, iar asta a venit cu un avantaj - creșterea productivității. Așa se poate justifica pentru mulți de ce în pandemie lucrurile au continuat să meargă și oamenii și-au făcut treaba la fel de bine, dacă nu chiar mai bine ca înainte.

Muncitului de acasă a început să pună mai mult accentul pe performanță și mai puțin pe aparențe și regulile rigide la care era supusă lumea pre-pandemică atunci când vine vorba de muncă. Mai mult, profesionalismul nu anulează viața personală, ci ele pot co-exista într-mod sănătos și productiv. Asta ne dă șansa să ne axăm mai mult pe noi înșine, să devenim și mai buni, mai performanți și să prestăm și mai bine pe plan profesional.

Dar ce e și mai important, muncitul de acasă a adus o șansă unică. Aceea că oricine poate lucra cu oricine din orice colț al lumii fără ca distanța să mai fie o problemă de niciun fel.

Asta s-a întâmplat și în România, unde una dintre consecințele pozitive generate de pandemie a fost că românii au început să muncească de acasă pentru piețe străine, din Europa de Vest, Statele Unite, Canada sau Australia, dar de data asta fără să mai părăsească România.

Piața muncii din era pandemică s-a șlefuit suficient de tare încât să permită nu doar românilor lucrul acesta, ci întregii planete. Iar acest lucru a venit și cu o creștere a competiției, pentru că pe lângă exigențele pe plan profesional, apar și cele legate de comunicarea în limba engleză. Presiunea de a comunica empatic și eficient a crescut și ea odată cu concurența.

Engleza a încetat să mai fie o limbă prin care să comunici așa cum poți. Acum românii se văd în situația de a-și arăta valoarea profesională vorbind într-o altă limbă. De exemplu, pentru a lucra pentru piețele străine, nu e nevoie ca engleza pe care o vorbești să fie perfectă, însă trebuie să înveți să te exprimi cu siguranță, cu fermitate, cu profesionalism și în special cu empatie.

Un exemplu bun este cel al unei companii americane care nu are sediul în România face în prezent recrutare pentru intervalul 200.000-400.000 de dolari pe an. Țintește specialiști precum ingineri software, arhitecți de sistem care să lucreze de la distanță pentru companii din SUA. Procesul de recrutare este exclusiv online, include 4 pași, iar primul este un interviu în limba engleză.

Drept dovadă că această tendință devine generalizată, anul trecut cererea pentru a-și îmbunătăți atitudinea în comunicarea în engleză a explodat. Am văzut o triplare a cifrei mele de afaceri pe zona de antrenament de personalitate în engleză, (ajungând spre 50.000 de euro). Iar 2021 se anunță încă și mai activ.

Majoritatea românilor se descurcă foarte bine când vine vorba de engleză însă timiditatea, tracul și lipsa de încredere în sine sunt principalii factori care contribuie la o comunicare defectuoasă.

Așadar pandemia nu a generat doar schimbări negative. Aceste noi obiceiuri din piața muncii pot reprezenta o oportunitate pentru români. Poate că mulți nu se vor mai simți presați să plece din România pentru o viața mai bună. De asemenea, ar putea fi, totodată, o oportunitate să spulberăm mitul forței de muncă ieftine din țările estice și, odată cu competiția la nivel mondial, să ne aliniem țărilor vestice în ceea ce privește atât salariile, cât și recunoașterea valorii profesionale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Multa lume in business "stie" engleza, dar intr-adevar putin stiu sa comunice in engleza. Si am observat ca in mult cazuri - in special cei din est - care au invatat engleza pe repede inainte si mai putin asezat dpdv gramatic si literar au dificultati in a se "vinde" din cauza aceasta.
    Nu stiu daca serviciile oferite de d-na Irina Vlad sunt cel mai bune din punct de vedere eficienta/pret, dar pentru tinerii care doresc sa faca o cariera in corporatii globale, din experienta le spun ca a comunica in limba engleza foarte bine este mai important decat abilitatile si cunostiintele functionale. De ce? Pentru ca trebuie sa iti atingi obiectivele prin alte persoane de difertie nationalitati si de aceea comunicarea este foarte importanta.
    • Like 1
    • @ Nume
      Nume check icon
      P.S. Am patit-o pe pielea mea...
      • Like 0


Îți recomandăm

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult

Solar Resources

V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.

Citește mai mult

Post Malone

A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).

Citește mai mult