Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Judecând după calea ferată, care-i țara în război? Imagini de la redeschiderea punctului feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului

Punct feroviar de frontieră

Foto: Alexander Kaymishin

Punctul feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului a fost redeschis după o pauză de 17 ani. Potrivit lui Alexander Kaymishin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, Ucraina a finalizat în luna august, în plin război, reconstruirea a 20 de kilometri de șine și a așteptat apoi partea română să își termine treaba. „Acea rută a fost închisă vreme de 17 ani. Noi am reconstruit șinele în 2 luni. Apoi am așteptat încă 4 luni, până când Căile Ferate Române și-au făcut partea”, a scris Kaymishin pe Twitter. Acesta a afirmat că, tot în timpul războiului, Ucraina a construit pentru acest segment feroviar un nou tren diesel.


Într-un clip postat de Kaymishin se poate vedea că porțiunea ucraineană de șine arată mai bine decât cea română. Imaginea a fost preluată de Alexandra Oană, consilieră USR în consiliul local Cluj, care a comentat: „De-o parte e Ucraina, țară aflată în plin război, de cealaltă e România. Priviți liniile de cale ferată și ghiciți care e partea română și care e partea ucraineană. (...) Șeful Căilor Ferate din Ucraina reușește, în plin război, să construiască noi rute și trenuri, să deschisă noi puncte de trecere la granițe și să asigure evacuarea a milioane de refugiați și transportul a mii de tone de mărfuri. Șeful Căilor Ferate din România, un apropiat al lui Sorin Grindeanu, este anchetat penal de DNA.”.

Ruta le deschide ucrainenilor noi posibilități de a ajunge în Europa, aceștia putând lua un tren spre Cluj și putându-se urca, mai departe, într-un avion către una dintre cele 30 de destinații disponibile zilnic.

În urmă cu câteva zile, Kaymishin scria pe Twitter despre punctualitatea trenurilor ucrainene. În acea zi, 97% dintre trenuri plecaseră la timp și 96% ajunseseră la timp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totusi as indrazni sa mai observ o diferenta. Pentru Ucraina acea cale ferata este de o importanta maxima, pentru ca reprezinta inca o ruta prin care se poate trimite armament. In schimb pentru noi este doar o gaura la buget, nu se justifica din punct de vedere economic (de aceea a si fost inchisa acum 17 ani). Singurul motiv pentru care a fost reabilitata este cel politico-militar., de ajutare a Ucrainei. Dupa ce razboiul se va termina, mai mult ca sigur acea ruta o sa fie iar inchisa. Astfel nu prea se justifica cheltuieli suplimentare pentru CFR. Singurul lucru care conteaza e ca trenurile sa poata circula pentru o perioada limita de timp.
    • Like 3


Îți recomandăm

CTP--

Bolojan, Ciucu, Fritz, precum și analiști economici și politici serioși îi tot spun lui Grindeanu că, în cazul ruperii actualei coaliții, urmarea nu poate fi decât și mai rea, chiar catastrofală, pentru români și România. Dânșii n-au priceput un lucru: pe actualul staroste PSD îl doare tot în organul genital, ca și pe predecesorul său, de răul României. El nu are nevoie de un sector privat bine dezvoltat, de oameni care să se susțină prin muncă cinstită și să-și plătească dările, de fonduri UE greu de dijmuit, ci de atârnători de stat – adică de mărinimia otrăvită și coruptă a PSD.

Citește mai mult

sediul PSD

Recunosc că m-am speriat când am auzit comparația cu „rozătoarele”, venind la suprafață în dezbatere publică din ultimele zile. Astfel de imagini pot aluneca ușor într-o formă de dezumanizare a adversarului, iar istoria ne-a arătat unde poate duce asta: când oponentul devine animal, devine și mai ușor de „eliminat”, precum am văzut în Germania nazistă și în Rwanda, unde etnicii Tutsi erau etichetați drept „gândaci” - iar ceea ce a urmat a fost cel mai cumplit genocid din zilele noastre. foto: Profimedia

Citește mai mult

Mika Häkkinen

Într-un moment în care antreprenoriatul nu mai înseamnă doar creștere accelerată, ci și echilibru, adaptabilitate și decizii mai conștiente, iar piața este invadată de cârți, podcasturi, traininguri și experți de toate feluri, apare o întrebare legitimă: de la cine mai înveți, cu adevărat? FOMO - The Festival of Modern Owners - vine cu un răspuns clar: de la oameni care au trecut deja prin presiune, succes, eșec, reinventare și care pot traduce aceste experiențe în idei aplicabile. Line-up-ul ediției din 2026 nu este construit doar în jurul notorietății, ci al relevanței.

Citește mai mult