Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Judecând după calea ferată, care-i țara în război? Imagini de la redeschiderea punctului feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului

Punct feroviar de frontieră

Foto: Alexander Kaymishin

Punctul feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului a fost redeschis după o pauză de 17 ani. Potrivit lui Alexander Kaymishin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, Ucraina a finalizat în luna august, în plin război, reconstruirea a 20 de kilometri de șine și a așteptat apoi partea română să își termine treaba. „Acea rută a fost închisă vreme de 17 ani. Noi am reconstruit șinele în 2 luni. Apoi am așteptat încă 4 luni, până când Căile Ferate Române și-au făcut partea”, a scris Kaymishin pe Twitter. Acesta a afirmat că, tot în timpul războiului, Ucraina a construit pentru acest segment feroviar un nou tren diesel.


Într-un clip postat de Kaymishin se poate vedea că porțiunea ucraineană de șine arată mai bine decât cea română. Imaginea a fost preluată de Alexandra Oană, consilieră USR în consiliul local Cluj, care a comentat: „De-o parte e Ucraina, țară aflată în plin război, de cealaltă e România. Priviți liniile de cale ferată și ghiciți care e partea română și care e partea ucraineană. (...) Șeful Căilor Ferate din Ucraina reușește, în plin război, să construiască noi rute și trenuri, să deschisă noi puncte de trecere la granițe și să asigure evacuarea a milioane de refugiați și transportul a mii de tone de mărfuri. Șeful Căilor Ferate din România, un apropiat al lui Sorin Grindeanu, este anchetat penal de DNA.”.

Ruta le deschide ucrainenilor noi posibilități de a ajunge în Europa, aceștia putând lua un tren spre Cluj și putându-se urca, mai departe, într-un avion către una dintre cele 30 de destinații disponibile zilnic.

În urmă cu câteva zile, Kaymishin scria pe Twitter despre punctualitatea trenurilor ucrainene. În acea zi, 97% dintre trenuri plecaseră la timp și 96% ajunseseră la timp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totusi as indrazni sa mai observ o diferenta. Pentru Ucraina acea cale ferata este de o importanta maxima, pentru ca reprezinta inca o ruta prin care se poate trimite armament. In schimb pentru noi este doar o gaura la buget, nu se justifica din punct de vedere economic (de aceea a si fost inchisa acum 17 ani). Singurul motiv pentru care a fost reabilitata este cel politico-militar., de ajutare a Ucrainei. Dupa ce razboiul se va termina, mai mult ca sigur acea ruta o sa fie iar inchisa. Astfel nu prea se justifica cheltuieli suplimentare pentru CFR. Singurul lucru care conteaza e ca trenurile sa poata circula pentru o perioada limita de timp.
    • Like 3


Îți recomandăm

Bahrain / sursa foto: Profimedia

Încă de la sfârșit de 2025, Orientul Mijlociu, dar mai ales Iranul, păreau să implodeze: inflația ajunsese la cote fără precedent, la fel ca și răbdarea cetățenilor față de reformele promise - președintele Masoud Pezeshkian este ceva mai “liberal”, însă puterea se află totuși în mâinile unei autorități islamice ultra-conservatoare… Protestele stradale au început la final de decembrie 2025 și anunțau săptămâni tumultoase...

Citește mai mult

Nicusor Dan - martie 2026

17 februarie. Președintele Nicușor Dan se întâlnește la Palatul Cotroceni cu liderii Coaliției ca să discute „mai multe probleme de actualitate”. Suntem la finalul unei lungi perioade de blocaj. PSD a transformat sabotarea guvernării în politică oficială. Orice inițiativă de reformă a lui Ilie Bolojan este omorâtă din fașă. Reforma pensiilor speciale e în stand-by de luni de zile, judecătorii PSD din CCR pur și simplu rup ușa ca să nu se poată da un vot. foto Profimedia

Citește mai mult