Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Judecând după calea ferată, care-i țara în război? Imagini de la redeschiderea punctului feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului

Punct feroviar de frontieră

Foto: Alexander Kaymishin

Punctul feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului a fost redeschis după o pauză de 17 ani. Potrivit lui Alexander Kaymishin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, Ucraina a finalizat în luna august, în plin război, reconstruirea a 20 de kilometri de șine și a așteptat apoi partea română să își termine treaba. „Acea rută a fost închisă vreme de 17 ani. Noi am reconstruit șinele în 2 luni. Apoi am așteptat încă 4 luni, până când Căile Ferate Române și-au făcut partea”, a scris Kaymishin pe Twitter. Acesta a afirmat că, tot în timpul războiului, Ucraina a construit pentru acest segment feroviar un nou tren diesel.


Într-un clip postat de Kaymishin se poate vedea că porțiunea ucraineană de șine arată mai bine decât cea română. Imaginea a fost preluată de Alexandra Oană, consilieră USR în consiliul local Cluj, care a comentat: „De-o parte e Ucraina, țară aflată în plin război, de cealaltă e România. Priviți liniile de cale ferată și ghiciți care e partea română și care e partea ucraineană. (...) Șeful Căilor Ferate din Ucraina reușește, în plin război, să construiască noi rute și trenuri, să deschisă noi puncte de trecere la granițe și să asigure evacuarea a milioane de refugiați și transportul a mii de tone de mărfuri. Șeful Căilor Ferate din România, un apropiat al lui Sorin Grindeanu, este anchetat penal de DNA.”.

Ruta le deschide ucrainenilor noi posibilități de a ajunge în Europa, aceștia putând lua un tren spre Cluj și putându-se urca, mai departe, într-un avion către una dintre cele 30 de destinații disponibile zilnic.

În urmă cu câteva zile, Kaymishin scria pe Twitter despre punctualitatea trenurilor ucrainene. În acea zi, 97% dintre trenuri plecaseră la timp și 96% ajunseseră la timp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totusi as indrazni sa mai observ o diferenta. Pentru Ucraina acea cale ferata este de o importanta maxima, pentru ca reprezinta inca o ruta prin care se poate trimite armament. In schimb pentru noi este doar o gaura la buget, nu se justifica din punct de vedere economic (de aceea a si fost inchisa acum 17 ani). Singurul motiv pentru care a fost reabilitata este cel politico-militar., de ajutare a Ucrainei. Dupa ce razboiul se va termina, mai mult ca sigur acea ruta o sa fie iar inchisa. Astfel nu prea se justifica cheltuieli suplimentare pentru CFR. Singurul lucru care conteaza e ca trenurile sa poata circula pentru o perioada limita de timp.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult