Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Judecând după calea ferată, care-i țara în război? Imagini de la redeschiderea punctului feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului

Punct feroviar de frontieră

Foto: Alexander Kaymishin

Punctul feroviar de frontieră dintre România și Ucraina de la Valea Vișeului a fost redeschis după o pauză de 17 ani. Potrivit lui Alexander Kaymishin, directorul Căilor Ferate Ucrainene, Ucraina a finalizat în luna august, în plin război, reconstruirea a 20 de kilometri de șine și a așteptat apoi partea română să își termine treaba. „Acea rută a fost închisă vreme de 17 ani. Noi am reconstruit șinele în 2 luni. Apoi am așteptat încă 4 luni, până când Căile Ferate Române și-au făcut partea”, a scris Kaymishin pe Twitter. Acesta a afirmat că, tot în timpul războiului, Ucraina a construit pentru acest segment feroviar un nou tren diesel.


Într-un clip postat de Kaymishin se poate vedea că porțiunea ucraineană de șine arată mai bine decât cea română. Imaginea a fost preluată de Alexandra Oană, consilieră USR în consiliul local Cluj, care a comentat: „De-o parte e Ucraina, țară aflată în plin război, de cealaltă e România. Priviți liniile de cale ferată și ghiciți care e partea română și care e partea ucraineană. (...) Șeful Căilor Ferate din Ucraina reușește, în plin război, să construiască noi rute și trenuri, să deschisă noi puncte de trecere la granițe și să asigure evacuarea a milioane de refugiați și transportul a mii de tone de mărfuri. Șeful Căilor Ferate din România, un apropiat al lui Sorin Grindeanu, este anchetat penal de DNA.”.

Ruta le deschide ucrainenilor noi posibilități de a ajunge în Europa, aceștia putând lua un tren spre Cluj și putându-se urca, mai departe, într-un avion către una dintre cele 30 de destinații disponibile zilnic.

În urmă cu câteva zile, Kaymishin scria pe Twitter despre punctualitatea trenurilor ucrainene. În acea zi, 97% dintre trenuri plecaseră la timp și 96% ajunseseră la timp.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totusi as indrazni sa mai observ o diferenta. Pentru Ucraina acea cale ferata este de o importanta maxima, pentru ca reprezinta inca o ruta prin care se poate trimite armament. In schimb pentru noi este doar o gaura la buget, nu se justifica din punct de vedere economic (de aceea a si fost inchisa acum 17 ani). Singurul motiv pentru care a fost reabilitata este cel politico-militar., de ajutare a Ucrainei. Dupa ce razboiul se va termina, mai mult ca sigur acea ruta o sa fie iar inchisa. Astfel nu prea se justifica cheltuieli suplimentare pentru CFR. Singurul lucru care conteaza e ca trenurile sa poata circula pentru o perioada limita de timp.
    • Like 3


Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult