Foto: George Călin/ Inquam Photos
Multe dintre deciziile luate de CCR în acest an stau sub semnul întrebării. Instituția care a fost creată ca să vegheze la respectarea legii fundamentale a depășit orice fel de așteptări politice, orice fel de record în emiterea unor hotărâri cel puțin chestionabile.
Printre deciziile abracadabrante din anul pandemic amintim următoarele:
1. Pensiile speciale
Pe 6 mai, CCR (judecătorii din cadrul CCR sunt beneficiari ai pensiilor speciale) a admis, cu unanimitate de voturi (surprize, surprize), obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă și de Avocatul Poporului și a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său.
Mai nou, pe 4 noiembrie, CCR urmează să se pronunțe asupra unui alt proiect de lege, care prevede impozitarea progresivă a pensiilor speciale (10% pentru pensii cuprinse între 2.000-7.000 și 85% pentru pensiile ce depășesc 7.000 lei). Vrea cineva să pună un pariu că va fi declarată neconstituțională și această lege pe motivul inegalității de tratament?
Prin urmare, cine îl critică pe președintele Iohannis că nu taie pensiile speciale ar trebui să-și redirecționeze surplusul lingvistic către cei nouă care au speriat Vestul.
2. Anularea amenzilor din starea de urgență
Cu vreo saptămână înainte să se termine starea de urgență („perioada aia de 2 luni când ne-a ținut neamțul în casă și nu găseai drojdie”), CCR a decis din nou în unanimitate (pentru că cele mai bune decizii sunt luate în uninamitate la CCR) că amenzile aplicate în starea de urgență nu sunt constituționale. De exemplu, dacă erai tu șmecher și ieșeai din casă fără declarație pe proprie răspundere ca să le faci în ciudă polițiștilor și armatei, nu mai puteai fi sancționat prin aplicarea unei amenzi (adică ai fi putut, dar, la orice contestație, amenda ar fi fost anulată, așa că polițiștii nu au mai aplicat amenzi până la expirarea stării de urgență).
3. Declararea stării de alertă ca fiind neconstituțională în anumite cazuri
Pe 12 mai, la sesizarea Avocatului Poporului, CCR a luat la puricat o OUG emisă cu 16 ani înainte, care permitea ca starea de alertă să fie declarată la nivel național de către Comitetul de Situații de Urgență, în frunte cu premierul (în speță, Ludovic Orban) și ca pe durata acestei stări de alertă să fie restrânse drepturi și libertăți fundamentale.
Și această OUG a fost declarată neconstituțională, în măsura în care în starea de alertă s-ar fi restrâns drepturi și libertăți fundamentale de către CNSU. Aici CCR a depus un exces de zel. Mai exact, CCR ar fi trebuit să se pronunțe doar dacă OUG e constituțională sau nu, totuși judecătorii au motivat peste limitele admise de cadrul constituțional. Mai simplu spus, au deplâns situația ipotetică în care drobul de sare ar fi căzut în capul poporului.
Rezultatul a fost un „vid legislativ” timp de 3 zile (până a fost aprobată o nouă lege de către Parlament care să reglementeze starea de alertă), dar și un weekend relaxant, la iarbă verde, mai ceva ca de 1 mai sau o petrecere în parc, evenimente în cadrul cărora lumea s-a bucurat de soare și a ignorat orice restricții pentru că oricum polițiștii nu mai puteau aplica amenzi.
4. Amânarea alegerilor parlamentare
CCR-ul a decis la finalul lui septembrie că Parlamentul poate amâna alegerile pentru noul Parlament până în martie 2021 (logic, nu?). Judecătorii de la CCR ori au lipsit de la cursurile de drept constituțional, în care se predă separația puterilor în stat, ori pur și simplu nu le-a plăcut separația. Nu e vorba de toți judecătorii de la Curte pentru că la aceasta hotărâre au existat, se pare, dispute, dar decizia a fost luată cu majoritate de voturi (5 la 4).
Aici, nu s-a mai făcut niciun exces de zel, iar judecătorii nu au prevăzut ce se întamplă dacă în martie nu se țin alegerile din cauza evoluției cazurilor de coronavirus și ajungem într-o situație nereglementată de Constituție, în care practic, nemaiavând legitimitate, parlamentul va fi dizolvat de drept.
Pe 14 octombrie, a motivat Curtea că „nicio autoritate publică îndrituită să sesizeze Curtea Constituţională nu îşi poate fundamenta o critică de neconstituţionalitate pe presupuse atitudini/ conduite/ fapte/ acte eventuale ce s-ar petrece în viitor. Astfel de cereri cu caracter imaginar nu pot forma obiectul unei jurisdicţii, neputând fi deduse nici judecăţii instanţelor judecătoreşti, nici a Curţii Constituţionale. Prin urmare, o normă juridică nu poate fi neconstituţională numai pentru faptul că ar exista posibilitatea ca o autoritate publică desemnată prin aceasta să nu adopte un act sau să acţioneze împotriva Constituţiei.” În traducere liberă: Domnule Iohannis, nu puteți să ziceți că cei din Parlament vor acționa împotriva Constituției în martie 2021 și oricum nu ne pasă că la starea de alertă am presupus o situație viitoare (cum faceți dvs. acum), pentru că noi suntem suverani și nimeni nu ne poate trage la răspundere.
Anul acesta, CCR ar câștiga detașat Zmeura de Aur la categoria instituțiilor publice. Eu aștept decernarea, prin care domnul Valer Dorneanu să accepte cu demnitate acest premiu. Sau poate reușim în cele din urmă să facem un referendum constituțional, prin care să se schimbe sistemul de alegere/numire a judecătorilor CCR care acum e pe motive politice. La momentul actual, cei 9 judecători sunt numiți pentru un mandat de 9 ani astfel: 3 sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președinte (majoritatea decide).
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Nu am deloc simpatie nici pentru "ceilalti" 3 judecatori CCR care se complac intr-o cloaca urat mirositoare.
Dar de aici pana ,la a-i baga la puscarie , este drum lung si ne intoarce in negura vremurilor pe care incercam sa le depasim de 30 de ani,
Cred ca primul lucru de elementar bun simt ar fi ca judecatorii CCR de buna credinta (?), sa-si dea demisia si sa iasa in public sa dezvaluie ce se intampla acolo. Numai asa se poate expune criza institutionala.
O decizie cu 6 la 3 merge in acceeasi directie ca o decizie cu 6 la 0 , deci nu mi se pare ca prezenta lor acolo este justificata. Mai degraba aduce legitimitate unor decizii tembele si contradictorii .
Dorneanu Valer;
Pivniceru Mona-Maria;
Enache Marian;
Deliroga Cristian;
Stan Gheorghe
trebuie sa fie invinuiti (si cu o mare probabilitate sunt vinovati) de trădare prin ajutarea inamicului și acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Intrebarea este ce instrumente stau la dispozitia statului Roman si a natiunii romane pentru a trage la raspundere aceste persoane tinand cont de faptul ca in conditiile reglementate de legislatia defectuasa din Romania acestia au ajuns sa detina fiecare in parte functia de judecator constitutional.
In conditiile actualei constitutii se pare ce nu se prea poate face mare lucru. Daca asa stau lucrurile la modificarea constitutei trebuie introduse mecanimse care sa corecteze aceasta stare de fapt.