Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

La 86 de ani, un fost deținut persecutat de torționarul Ioan Ficior a donat 21.000 de euro pentru două incubatoare pentru nou-născuți

Mihai Giuran, un fost deținut în închisorile comuniste, persecutat de torționarul Ioan Ficior, a făcut recent un gest impresionant, donând spitalului județean din Slatina 21.000 de euro, din care au fost cumpărate două incubatoare pentru nou-născuţi. 

„Este minunat să poţi salva copii. Se spune că suntem ţara cu o mare mortalitate în rândul nou-născuţilor. Oamenii cu bani ar trebui ca şi ei să facă astfel de gesturi. Îmi place să fac bine şi am căutat să fac bine. Dacă donezi copiilor, faci un lucru sfânt, nobil”, a declarat pentru Gazeta Nouă profesorul de limba engleză Mihai Giuran.

Mihai Giuran, care are acum 86 de ani, a povestit că și-a petrecut 14 ani în temnițe, fiind încarcerat pe când era student.

„Am trecut prin 13 închisori, cel mai mult am stat la Aiud. Am fost coleg de celulă cu Radu Gyr, cel care a scris «As-noapte Iisus mi-a intrat în celulă». Am stat în puşcărie cu capii legionarilor, erau foarte credincioşi. La Gherla, ne-au băgat foarte mulţi într-o încăpere, nu aveam aer să respirăm, iar până dimineaţa foarte mulţi au murit. Am supravieţuit pentru că am stat lângă uşă, care avea un gol de două degete sub ea”, a spus Mihai Giuran pentru Gazeta Nouă.

Într-un reportaj realizat de Agerpres, profesorul de limba engleză a relatat despre cum a fost persecutat la Periprava de torționarul Ioan Ficior, condamnat în martie anul acesta la 20 de ani de închisoare.

„Iată-i pe ăștia pe care i-au condamnat acum! Unul, am fost sub el, Ficior, la Periprava. Eu am fost acolo, la secția grind. Acolo ne băteau așa, în mod regulat și fără motiv. Așa, simțeau nevoia să bată, să ucidă. Am stat acolo vreo doi ani și ceva. Și ce? I-a condamnat la vreo 20 de ani, dar cum? Trăiesc în închisoare mai bine decât alții, mai bine decât mine. Li se dă tot ce trebuie, sunt domni la închisoare. (...) Nici nu îndrăzneai să ridici ochii la ei. Erau îngrozitori, nu le păsa că ești ființă omenească. Ei știau că ești bandit și trebuie să fii distrus”, a spus pentru Agerpres Mihai Giuran.

După ce a ieșit din închisoare, profesorul a corespondat cu un englez care, împreună cu câţiva prieteni americani, l-au ajutat să plece din ţară. A ajuns în Londra, după ce Securitatea i-a aprobat plecarea din țară, iar acolo a lucrat 18 ani, mare parte perioadă ca profesor de engleză.

(Foto Gazeta Nouă) 

În țara de adopție, profesorul Mihai Giuran a vorbit public deseori despre despre evenimentele care aveau loc în România comunistă a anilor ’70, mai scrie Gazeta Nouă.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Pote sant prea emotiv,poate educația (sănătoasa) primită ma determina in a realiza ce gest superb poate sa facă un bătrân la 84 ani ce a pătimit din cauza convingerilor avute.Cinste dansului.Nu ma pot abține si pun in tabăra adversa acei nemernici ce se credeau oameni ,dar își maltratat semenii.Vorbeau ACEEIASI limba,mergeau pe aceleași străzi,poate aveau părinți ,frați ,cumnați de aceiași varsta.Cum si ce i-au transformat in fiare.In schimb,celălalt tot om a rămas in ciuda tuturor celor îndurate.A NU SE REPETA .
    • Like 0
  • Un adevărat Lord...bravo! Sper ca gestul sau sa fie un exemplu pentru noi, cei mai tineri și atunci când ne intrebam: "Ce rost are sa faci Ceva în tara asta?" sa ne gândim ca exista și eroi. Bravo!
    • Like 2
  • AdiM check icon
    Hats off!
    • Like 0
  • Mai sunt suficient de multi oameni care simt ca el. Doar ca nu au disponibilitatea financiara sa faca asemenea gesturi.Este nedrept sa blamam specia umana ,ca ar fi ajuns atat de degradata, incat sa nu mai simta nimic pentru seamanul sau. Din pacate compasiunea, bunul-simt , cinstea, o scara a valorilor corecta,virtutile ,in general sunt invers proportionale cu bogatia ,asa ca gesturile astea de normalitate umana socheaza . Si sunt convinsa ca majoritatea oamenilor rad de gestul acestui mare om.In fruntea listei:toti politicienii de la cel mai mare la cel mai mic si neinsemnat, pentru care suma asta nu reprezinta nici banii de cluburi pentru odraslele lor pe o luna. Luati, bineinteles, cu toate "acordurile", din taxele noastre.
    • Like 1
  • De asteptat. Nici un comentariu. De ce oare? Doar ce am revazut Memorialul Victimelor comunismului de la Sighet. Am mai trecut vara asta si pe la Cetatea Fagaras. Dupa ce vezi cum erau tratati "dusmanii poporului" poate altfel percepi astfel de fapte. O donatie, a unui fost detinut. In timp ce multi reprezentanti ai aparatului de represiune mananca pensii mari, de merit. Pentru slujirea patriei.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult