Sari la continut

Le miracle économique moldave

Povestea miracolului economic moldovenesc este de pe acum cunoscută. Situația cu care se confrunta Moldova era din ce în ce mai evidenta… Enclavizată fiind din pricina poziționării sale geografice, lipsa dezvoltării sale economice nu justifica construcția de autostrăzi, ceea ce, într-un cerc vicios, făcea ca nici investitorii să nu fie atrași de această zonă geografică.

Principala forță de mobilizare în direcția schimbării a fost crearea acum 10 ani a Comitetului de susținere a intereselor Moldovei, care a reunit de la bun început toți parlamentarii care reprezentau Moldova, precum și oficiali ai administrației locale. Lobby-ul intens făcut s-a concretizat în decizia guvernelor din ultimii zece ani, indiferent de culoarea lor politică, de susținere a dezenclavizării rutiere a Moldovei. 

Ca urmare, nu doar că s-a demarat construirea unei rețele de drumuri rapide cu patru benzi în această regiune, care să o conecteze cu provincii istorice, dar, în plus, s-a hotărât ca utilizarea lor să fie gratuită, fără taxe. Investițiile masive în infrastructură au făcut ca, în ultimii 10 ani, plecând de la o economie bazată pe o agricultură de eficiență scăzută și confruntată cu o emigrație masivă, Moldova să cunoască o dezvoltare spectaculoasă, cunoscută ca “miracolul economic moldovenesc”, ce a dus la o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare față de restul României.

Sună frumos, nu-i așa?

Doar că această poveste, care se potrivește mănușă Moldovei, nu este a Moldovei… Dar ar putea fi… Faptul că o autostradă care să lege Moldova de Transilvania este de fapt mai importantă decât una care să o lege de București l-am semnalat încă din mai 2014, într-un comentariu pe această temă publicat în Ziarul Financiar. Era o perioadă în care obsesiile naționale erau legate exclusiv de autostrăzile care să rezolve problema traficului intens care traversează Carpații Meridionali pe Valea Oltului și Valea Prahovei. Abordarea ar fi putut fi corectă dacă privim autostrăzile ca proiecte ce urmează dezvoltarea. În schimb, dacă le privim și ca agenți ai dezvoltării, atunci deciziile necesită o abordare mai nuanțată, iar prioritățile necesită o redefinire. 

Citesc că zilele trecute o serie de ONG-uri din Moldova s-au mobilizat pentru a promova construirea unei autostrăzi Moldova-Transilvania. În 2016 un grup de parlamentari au făcut și ei ceea ce ar fi trebuit să facă de foarte multă vreme. Anume, să treacă dincolo de culorile politice pe care le au, să strângă rândurile și să promoveze în fața primului-ministru din acel moment, într-un singur glas, interesele celei mai sărace zone a României. Poate suntem la începutul poveștii de succes cu care am început. Deocamdată însă, în pofida asemănărilor la nivel de detaliu, ea are ca subiect nu Moldova, ci … Bretania anilor ‘50.

Harta de alături a Franței ne ajută să înțelegem mai bine situația relativ defavorabilă în care se găsește această regiune excentrică a Franței, poziție care o făcea să fie izolată față de principalele fluxuri comerciale și investiționale care traversau Franța. Practic, avea toate șansele să rămână o enclavă a subdezvoltării. O situație similară cu cea a Moldovei, izolată prin Carpații Orientali de fluxurile comerciale și investiționale care traversează restul țării, mai ales pe direcția vest-est.

Lipsa dezvoltării economice a Bretaniei nu a justificat construcția de autostrăzi, la sfârșitul anilor ‘60 fiind singura regiune franceză care nu avea nici măcar un kilometru de autostradă. Într-un cerc vicios, această situație făcea ca nici investitorii să nu fie atrași de această zonă, ceea ce ducea la sărăcie și depopulare prin migrație și emigrație. 

Principala forță de mobilizare în direcția schimbării a fost Comitetul de studii și coordonare a intereselor bretone (Le Comite d’etude et de liason des interest bretons), creat la inițiativa unor lideri locali încă din 1950, perioadă în care 90% din gospodăriile rurale din Bretania nu aveau apă curentă, în comparație cu 34% în restul Franței. De remarcat rapiditatea cu care un astfel de grup de lobby s-a format imediat după război, realizând pericolul în care se afla această regiune a Franței prin decuplarea de vectorul de dezvoltare al restului țării.

La apogeul existenței sale, în anii ‘60, depășind diferențele politice, comitetul reunea toți parlamentarii care reprezentau Bretania, reprezentanții locali ai marilor orașe bretone, organizațiile sindicale din regiune, organizațiile patronale, camerele de comerț și industrie, universități și asociații culturale. Lobby-ul intens făcut s-a concretizat în decizia istorică a generalului De Gaulle, care în februarie 1969 a promis dezenclavizarea rutieră a Bretaniei.

Ca urmare, nu doar că demarează un program de construire a unei rețele de drumuri rapide cu patru benzi în această regiune, ci, mai mult, utilizarea lor este planificată a fi gratuită, fără taxe. Investițiile masive în infrastructură au făcut ca, plecând de la situația anilor '50, când provincia se baza pe o agricultura cu o eficiență scăzută și era afectată de o migrație masivă, Bretania să cunoască apoi, timp de 30 de ani, o dezvoltare spectaculoasă, cunoscută ca “miracolul economic breton” (le miracle économique breton) ce a dus la o recuperare impresionantă a decalajelor de dezvoltare față de restul Franței.

Moldova à suivre?

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • «Faptul că o autostradă care să lege Moldova de Transilvania este de fapt mai importantă decât una care să o lege de București l-am semnalat încă din mai 2014,» Frumos, dar să nu-mi spuneți că v-a ascultat cineva și a și început să facă studiul de fezabilitate și să înceapă proiectul. Agitația asta cu autostrada Ardeal-Iași este bizară, ca și cum ar fi deja gata autostrăzile Pitești-Sibiu și Ploiești-Brașov și am ajuns la asta.
    • Like 0
    • Domnule Radu Crăciun, vă felicit şi vă mulţumesc pentru materialul prezentat, material ce evocă comportamentul exemplar al unei comunităţi regionale confruntate cu depopularea, sărăcirea şi subdezvoltarea cauzate de izolarea geografică. Mi-ar plăcea foarte mult să constat, în viitor, că articolul dvs. nu a rămas o simplă sugestie fără urmări, adresată factorilor responsabili din judeţele Moldovei, ci a constituit elementul faforizant pentru apariţia unui ,,centru de cristalizare" a unei conştiinţe civice regionale. În orice proces, partea interesată trebuie să aibă iniţiativa. La modul concret, mai rămâne problema antipatiilor politice reciproce care ar putea frâna sau zădărnici formarea unei asemenea iniţiative regionale precum şi gradul de receptivitate al organelor centrale. S-ar putea ca partidele politice regionale din această zonă să aibă un teren fertil pentru acţiune şi afirmare. Aş vrea să aud opinia domnului Andrei Postolache în această problemă.
      Să auzim numai de bine .
      • Like 0
      • Orice rasplata cere sacrificii de moment, daca ar fi fost destula intelepciune economica sa se inteleaga ca aducand cresteri salariale nejustificate de temeiuri productive nu te ajuta cu nimic, ci creste inflatia, prin urmare esti la fel de sarac si ai aceeasi putere de cumparare alta ar fi situatia peste 3-5 ani. Insa din pacate oameni sunt prea inapoiati economic sa inteleaga asta si ei vor cativa bani pe moment care pe termen lung nu-i va ajuta prea mult. Cat timp populatia va fi complet analfabeta economic si Romania va ramane intr-o groapa a subdezvoltarii.
        • Like 0
        • Distrugerea prin neintretinere si lipsa de dezvoltare in general a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene, fluviale si maritime reprezinta cea mai ticaloasa proba si cel mai pertinent argument in promovarea teoriei conspiratiei in ceea ce priveste tradarea de tara savarsita de cozile de topor din Parlament , Guvern , din partidele politice, din serviciile secrete, de Presedintie, de orice dregator mare sau mic, care ar fi putut face ceva dar n-a facut , în ceea ce privește infrastructura de transporturi. Câțiva ( spuneți voi cine, din afara țării si din țară) nu vor Radule, nu se vrea dezvoltarea infrastructurii, altfel cum iti explici ca nu se face nimic din 1990. P.S. : LA RECTIFICARE AU LUAT 6,2 MILIARDE DE LA TRANSPORTURI SI AU DAT 4,5 MILIARDE LA FINANTE c.c.t.d. ! Bunaoara, in SUA, iata cum s-au facut autostrazile si de ce https://mobilerving.com/blog/little-known-facts-about-the-interstate-highway-system
          • Like 3
          • Intreaga poveste a celer 2 " orase surori" o putem sintetiza intr-o fraza: copilul care nu plange, mama nu ii da sa suga (decat poate cand isi aduce aminte). Foarte frumos daca oamenii s-au reunit si au si reusit sa faca cate ceva! Asta inseamna ca nu s-au luptat intre ei ci pentru ei!! (Putin cam dubios pentru Romania).
            Partea cu cosanzene si feti frumosi a fost spusa dar despre partea cu lupul? Care lup? Lupul rusesc pe care l-o fi apucat "dorul" de calatorie? Doar scufita rosie stie saraca, noi doar banuim nu stim exact cum au stat lucrurile!
            • Like 0


            Îți recomandăm

            Mihai Goțiu - Mirel Palada

            „Din păcate pe pauza publicitară s-a întâmplat un eveniment extrem de neplăcut, domnul Mirel Palada l-a agresat fizic pe domnul Mihai Goțiu. Ne pare foarte rău pentru acest eveniment, din păcate au trebuit să părăsească amândoi platoul", a anunțat Nadia Ciurlin, moderatoarea emisiunii care îi avea ca invitați cei doi politicieni.

            Citește mai mult

            medici

            Atât eu, cât şi Alin, co-autorul acestui articol, suntem copii de doctori. Avem aproape săptămânal același tip de conversaţie cu mamele noastre: - Ce faci, mamă? - Ce sa fac, mă lupt să-mi fac meseria. E plin de pacienţi, dar iar s-a blocat sistemul.

            Citește mai mult

            iphone X

            Apple a lansat marți iPhone 8, iPhone 8 Plus şi iPhone X.

            Citește mai mult

            Întrebare: ce se întâmplă în România în vreme ce DNA, Parchetul General, DIICOT sunt anchetate la cererea ministrului Justiției, șefa DNA este acuzată că vrea urmărirea ștabilor și nu a chioșcarilor, președintele – scos din procesul de numire a procurorilor-șefi, la propunerea ministrului Justiției, inspecția judiciară supusă ministrului Justiției la propunerea ministrului Justiției, magistrații – cu toții sub urmărire penală, la propunerea ministrului Justiției?

            Cristian Turor Popescu
            Citește mai mult