Foto: Ana Sladojevic / Alamy / Alamy / Profimedia
Se vorbește mult despre Coreea de Sud în aceste zile. Recent, o importantă delegație din Romania a vizitat Seulul, pentru a întări legăturile economice dintre cele două țări, în special în domeniul energiei și apărării. Coreea de Sud este a zecea economie a lumii care excelează în domenii precum cel auto sau al electronicelor, dar mai ales al tehnologiei de vârf. Menționăm aici rapid și de industria K Pop (Korean Pop) în plin avânt și pe cea a filmelor și serialelor de succes. În plus, spre deosebire de noi, se confruntă cu un conflict înghețat la granițele sale de cam 70 de ani, iar industria ei militară duduie. De aici și interesul nostru crescut pentru țara asiatică.
Povestea de succes a Coreei este (destul) bine cunoscută, iar miracolul său economic este un model pentru alte țări asiatice și nu numai. O astfel de economie, mai ales una care are domenii high-tech dezvoltate, are nevoie de angajați bine educați în sectoare cheie ale ingineriei, cercetării, managementului etc. Lucru de care sistemul de învățământ coreean s-a achitat cu succes, producând sute de mii de ingineri, IT-iști, cercetători, manageri, contabili și, la fel de important, muncitori calificați care să exceleze în fabricile high-tech coreene.
Ca în cazul oricărei creșteri economice rapide, au apărut decalaje între cei care au și cei care nu au. Salariații bine plătiți își permit un stil de viață la nivelul clasei medii din Japonia și restul țărilor dezvoltate, în timp ce restul populației se scufundă în datorii și trăiește de la un salariu la altul. Filmul coreean Parasite, care se desfășoară pe fondul acestor tensiuni din societatea coreeană, a luat în 2020 Oscarul. Ca în alte țări, și în Coreea există o competiție acerbă pentru posturile care oferă salarii bune, sau măcar perspectiva de a primi astfel de salarii. Cele mai râvnite joburi oferite în fiecare an sunt mai puține decât candidații care intră pe piața muncii în fiecare an. Și de aici începe competiția între candidați, care în Coreea a ajuns la un nivel incredibil.
Competitia începe de la grădiniță
Potrivit unei cărți despre Coreea, există cam o sută de mii de locuri de muncă bune disponibile pe an la marile companii, precum Samsung sau Hyundai, denumite și chaebol, care garantează o carieră de succes. Lupta pentru aceste joburi este extrem de intensă și începe de la o vârstă tot mai fragedă a elevilor.
Un episod din serialul Extraordinary Attorney Woo prezintă aventura unor elevi ai unei școli private de meditații care sunt răpiți de fiul patroanei și duși într-o pădure, unde sunt ”forțați” să se joace. La început le este foarte greu să înțeleagă cum se joacă prinselea dar, pe măsură ce prind gustul jocului, devin fericiți ca niște... copii. După câteva ore de distracție, intervine poliția, care îl arestează pe infractor și îi ”eliberează” pe copiii. La proces, avocata inculpatului dovedește că nu a fost vorba de o răpire propriu-zisă, ci de o ”eliberare” a unor copii chinuiți, de clase primare, care terminau ziua de studiu la ora 22. Construind cazul apărării, avocata află chiar de la copii că programul de școală, urmat de meditații și de temele aferente, este foarte obositor și că au fost foarte fericiți în pădure unde au putut să se joace cum n-au mai făcut-o poate niciodată.
Ficțiunea din film este din păcate bazată pe realitate. Copiii coreeni sunt din ce în ce mai stresați și mai nefericiți. Iar părinții lor trebuie să plătească o avere pentru a-i propulsa pe orbita succesului. Meditațiile sunt practic obligatorii pentru mai toți copiii (sună cunoscut?) și sunt privite ca o investiție în viitor sau mai degrabă ca o poliță de asigurare împotriva falimentului personal. Pe lângă materiile de examen, precum matematica sau gramatica, părinții îi ”vânează” pe profesorii meditatori nativi de engleză, de preferință americani, ale căror tarife sunt peste ceea ce pot cere meditatorii coreeni. Iar când ai parte de atâta stres, de cheltuieli tot mai mari, care se adaugă provocărilor legate de asigurarea unei locuințe decente (care la rândul ei a devenit tot mai scumpă), ei bine, atunci te gândești de două ori dacă vrei al doilea, sau al treilea copil. Te gândești în primul rând dacă mai vrei copii.
Așa se explică poate de ce Coreea de Sud are cea mai scăzută rată de fertilitate din lume, de numai 1,1 copii pentru o femeie (rata ar trebui să fie de minimum 2,1 copii, deci aproape dublă, pentru a nu scădea populația unei țări). Alte țări dezvoltate se pot lăuda cu rate de 1,8, precum Franța sau Suedia sau cu 1,6 în cazul Germaniei. România are o fertilitate similară, de circa 1,6. Rate mai mici, dar totuși ridicate față de cea a Coreei, au Italia și Spania, cu o rată de 1,3.
Sigur, nu doar costul exorbitant al educației îi sperie pe potențialii părinți din Coreea. Mulți arată și către condiția femeilor în mediul corporativ, dominat de bărbați. De exemplu, multe femei tinere amână cât mai mult să devină mame, de teamă că își vor pierde postul câștigat cu atâta efort și sacrificii.
Dacă ar fi să aruncăm un ochi și la situația din România, vedem că învățământul este o provocare tot mai mare pentru familiile cu copii. În primul rând, educația nu este gratuită în România. Meditațiile, inevitabile pentru majoritatea elevilor, reprezintă o povară financiară tot mai mare pentru părinți. Se adaugă stresul copiilor și al părinților, care valsează între teama că nu și-au dat copilul la un mediator de top și la clasa cea mai bună și efortul de ajunge la aceste ținte, în condițiile unui trafic tot mai aglomerat și a infrastructurii publice de transport deficitare.
Poate că începem să simțim și noi stresul ”coreean” când vine vorba de educația copiilor noștri. Și e păcat. Există țări europene cu sisteme de educație mult mai relaxate decât al nostru, cu rezultate excelente la testele PISA (mult peste ale noastre) și care ”produc” elevi performanți cărora chiar le place să meargă la școală și unde meditațiile sunt excepția, nu regula.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.