Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Lumea de poimâine

Dependență de tehnologie

Foto: Guliver/Getty Images

Obiectele digitale (cărțile în format .pdf, videoclipurile de pe Youtube, știrile de pe siturile de știri etc.) au o proprietate pe care obiectele strict fizice (sau analogice, dacă vreți: cărțile de hârtie, concertele, ziarele și revistele cumpărate de la chioșc etc.) nu o posedă.

În timp ce sunt produse, obiectele digitale se comportă exact la fel ca cele analogice: sunt bunuri rivale (sau rare), în sensul că producția lor consumă resurse finite care ar putea fi folosite la producerea altor bunuri. Chiar și o postare pe Facebook consumă timp – o resursă rară care ar fi putut fi altfel folosită – și energie electrică (la rândul ei o resursă rară).

Însă odată produse, obiectele digitale se transformă instantaneu în bunuri non-rivale. O carte în format .pdf o pot distribui tuturor prietenilor mei, de exemplu: toți vom avea câte un exemplar, fără ca eu să pierd ceva.

Tocmai această proprietate a obiectelor digitale – aceea de a fi bunuri non-rivale – va schimba fundamental lumea în care trăim. Fiindcă în momentul în care un bun devine non-rival, economia așa cum o știm își pierde sensul.

Economia, de la Adam Smith încoace, a fost și continuă să fie știința distribuirii optime de bunuri rare. În secolul al XX-lea, două instrumente au rivalizat pentru poziția de distribuitor optim: piața liberă și economia planificată. În cele din urmă – și cumva inevitabil (cel puțin potrivit anumitor economiști) – piața liberă a câștigat întrecerea. Capitalismul s-a dovedit o formulă mult mai eficientă de distribuție decât planificarea. Atât de eficientă încât sărăcia absolută este astăzi în curs de dispariție.

Însă, chiar dacă este de departe cel mai eficient mecanism de distribuție a bunurilor rare, capitalismul are o limită peste care nu poate trece: în interiorul sistemului creat de el nu pot fi distribuite eficient decât bunuri rare. Bunurile non-rivale nu pot fi distribuite eficient printr-un sistem capitalist (și nici prin orice alt sistem dedicat exclusiv distribuției de bunuri rare).

Vedem asta suficient de limpede chiar și astăzi, când digitalizarea naturii este abia la început. Deocamdată, au fost digitalizate doar cuvântul, sunetul și imaginea. Și, deloc întâmplător, industriile tradiționale ale cuvântului, sunetului și imaginii (presa scrisă, industria muzicală, cea a filmului, cea a cărții fizice etc.) sunt în colaps – sau cel puțin în regres masiv – fiindcă nu mai pot controla distribuția obiectelor digitale așa cum o controlau pe cea a obiectelor analogice.

Actualul val de întărire a prevederilor legate de copyright e, de fapt, unul de tip reactiv, menit exclusiv să ajute industriile tradiționale ale cuvântului, sunetului și imaginii să supraviețuiască temporar digitalizării cuvântului, a sunetului și a imaginii. Dar cu sau fără noua legislație, pe termen mediu industriile respective sunt sortite falimentului din simplul motiv că obiectele digitale sunt bunuri non-rivale. Inevitabilul se va produce oricum.

Iar ceea ce astăzi este valabil doar pentru cele trei industrii menționate mai sus, va deveni valabil pentru tot mai multe industrii odată cu digitalizarea unui număr tot mai mare de clase de obiecte analogice – până când, în final, vechea ordine bazată exclusiv (sau cel puțin preponderent) pe distribuția de bunuri rare va dispărea (exact la fel cum vechea lume agrară a dispărut odată cu apariția capitalismului industrial).

Lumea de poimâine nu va fi anti-capitalistă, ci post-capitalistă. La fel cum lumea de azi nu e anti-agrară, ci post-agrară. Schimbarea va avea loc pur și simplu prin apariția de noi tehnologii capabile să schimbe natura obiectelor, transformându-le din obiecte analogice în obiecte digitale, și prin generalizarea folosirii acestor noi tehnologii.

La drept vorbind, o nouă tehnologie de digitalizare a naturii există deja, sub forma imprimantelor 3D. Dar utilizarea imprimantelor 3D este încă abia la început – și, pe de altă parte, raportate la tehnologiile viitoare imprimantele 3D stau în același raport în care primul motor cu aburi stă față de motoarele super-eficiente de astăzi.

Ce este cert e că trendul către digitalizarea naturii e deja vizibil și ireversibil. Și, cu cât mai multe clase de obiecte analogice vor putea fi digitalizate – și cu cât digitalizarea va fi mai eficientă – cu atât mai mult vom pătrunde într-o lume nouă, lumea de poimâine, centrată exclusiv (sau cel puțin preponderent) pe producția de bunuri non-rivale (fiindcă digitale). Iar economia de azi, cea mai eficientă dintre economiile lumii vechi, va fi înlocuită cu una propriu-zis a dăruirii, a împărțirii – fiindcă obiectele non-rivale se distribuie cel mai simplu astfel.

Firește, în lumea de poimâine vor exista și comunități care vor rămâne fidele schimburilor economice așa cum sunt ele practicate de la apariția capitalismului și până azi. Dar ele vor fi marginale și privite mai degrabă drept curiozități antropologice, așa cum privim astăzi triburile de vânători-culegători care mai există printre noi.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Foarte bun articolul. Sunt lucruri care se întâmplă. Toate telefoanele cu sistem Android conţin nucleu Linux, un sistem oferit GRATUIT. Internetul şi serverele funcţionează tot pe Linux. Informaţia este astăzi la liber.
    În lumea de ieri visai cu greu să ajungi ziarist. Trebuia să intri sub aripa unui ziar, dacă erai cuminte ţi se dădea oleacă de spaţiu prin gazetă etc. Astăzi, un simplu blog sau un canal de Youtube adună o populaţie de trei ori mai mare ca Finlandei sau Belgiei.
    Lucrurile se schimbă cu o viteză uimitoare.
    • Like 0
  • Articol de TFL-ist progresist ,,de dreapta". Îmi place ideea asta luminoasă (am mai auzit-o în tinerețe),, va fi înlocuită cu una propriu-zis a dăruirii, a împărțirii – fiindcă obiectele non-rivale se distribuie cel mai simplu astfel.", e bună, te apucă spaima. Mai adăugăm fetișul cu imprimanta 3D și gata lumea de poimâine.
    • Like 0
  • Excelent.
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Palinca, ceapa si sunca 3D. Cum ar fi? Poate ca in viitor si fluidele vor putea fi create cu tehnologia 3D. Nu de alta, insa am vazut multi exaltati de tehnologia de printare 3D.
    • Like 0
  • Este valid sa spui ca industria filmului e in colaps cand filme noi lansate bat mereu recorduri de audienta si incasari? (vezi numai recentul Avengers) Cand industria muzicala raporteaza cresteri? (ce-i drept, in primul rand datorita streaming-ului)
    • Like 0
  • Aș vrea să văd cum digitalizarea naturii transformă în bunuri non-rivale resursele primare, obținerea și întrebuințarea acestora. Oricum digitalizarea lumii analogice este un proces cu o limitarea intrinsecă în posibilitatea de a produce copii perfect fidele a lumii analogice și din această cauză va fi înlocuit treptat, pe măsura dezvoltării științelor fundamentale, cu sisteme ... analogice.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult