Foto: Profimedia Images
Ne aflăm în vremuri sumbre. E o tragedie pentru oamenii din Ucraina care trăiesc războiul acasă. E o tragedie și pentru oamenii din Rusia care suferă de pe urma unui tiran care se află la conducerea țării lor. E o îngrijorare crescândă pentru restul lumii, pentru că perspectiva războiului a reapărut.
Cu toate acestea, vedem mobilizarea oamenilor buni. De câteva zile trăiesc un exercițiu personal de admirație.
Sunt de loc din Suceava și am revenit aici să văd situația din teren. Ce am găsit sunt motive de admirație pe care o să le detaliez în cele ce urmează.
Voluntari
Am stat de vorbă cu niște voluntari ai Arhiepiscopiei Sucevei care au mers la vama Siret pentru a da o mână de ajutor. Erau, printre cei cu care am discutat, unii care își sacrificaseră până la o săptămână de școală pentru a fi prezenți la „datorie”. Se ocupă acolo cu distribuirea de pachete, cu amenajarea zonei care ajunge să sufere la capitolul ordine. La capitolul uman, se tachinează cu tot felul de anecdote, cu interviuri la TV sau discuții în engleză cu refugiații stăpâni pe această limbă. Altfel, obosiți după o zi în care s-au trezit la 5-6 dimineața au stat în frig până la 6-7 seara (e destul de frig aici, mai ales pentru mine, cel venit din București) și erau cât pe ce să vină 3 kilometri din zona vămii până în zona în care poliția a restricționat traficul pentru a evita congestionarea traficului.
Oamenii angajați în poliție, jandarmerie și alte forme de ajutorare implicate
După cum am spus mai sus, s-a luat decizia de a restricționa traficul la 3 kilometri de vamă. Asta presupune și unele înjurături mai mult sau mai puțin pe față pe care le încasează oamenii care mențin ordinea. Totuși, de fiecare dată când am adresat o întrebare, mi-au răspuns politicos, mi-au dat detalii prețioase și au încercat cât au putut să ajute. Într-un moment în care stăteam să aștept, chiar a venit un domn să mă întrebe dacă poate să mă ajute cu ceva. De asemenea, am văzut un polițist oprind un autobuz din Ucraina să încerce să afle dacă ar putea să mai ia 2 refugiați probabil rămași fără posibilități de transport. La final, am privit emoționat cum familiile unora dintre ei au venit cu mic cu mare să-și vadă tații/soții la muncă.
Refugiații
Am avut posibilitatea să transport câțiva refugiați spre Suceava, aceștia urmând să meargă mai departe. În primul rând, trebuie să mulțumesc oamenilor de ordine că m-au lăsat. A doua oară n-a mai mers. Pe drum am văzut niște autobuze care păreau s-o facă mai bine decât mine.
Oricum, am avut ocazia să interacționez cu câțiva. Curajul lor este suprem. Înfruntă oboseala, o țară cu oameni cu care se înțeleg mai mult prin semne, interjecții și altele, frigul (unul din copii a strănutat în mașină până când a înțeles că „sănătate!” al meu e o formă de adresare în română în astfel de situații). La final am reușit să bat cuba cu copilul, iar bătrânul mi-a întins mâna așa șmecherește.
Oameni de bine din Ucraina
Printre refugiați, am întâmpinat câteva dificultăți cu o doamnă care, de asemenea, nu știa română. Încercând în autogară să-i găsesc un autobuz, am reușit să primesc ajutor de la G. care știa română și ucraineană. Într-un final, cu ajutor de la ea, de la oamenii din autogară, doamna cred că a luat un autobuz spre un sat din Brăila unde era așteptată. G. s-a întors în Ucraina să ajute la transportarea oamenilor peste graniță. Îmi povestea că trăiește cu un gol în stomac de la faptul că simte că „merge împotriva curentului”. Cu toate astea, nu părea să dea înapoi și cu tenacitate continua să facă ceea ce putea și ea. De altfel, stând la cei 3 kilometri de vamă, am văzut destul de multe femei ucrainene care așteptau să se întoarcă „împotriva curentului”.
Concluzie
Lucrurile nu sunt perfecte. Dificultăți de organizare, probleme de ordin moral și alte chestii de genul ăsta apar peste tot. Cu toate acestea, am întâlnit oameni de calitate care m-au inspirat să aștern câteva cuvinte. Cinste lor!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
--- Oare cat de vigilenti , sunt vamesii si granicerii la granita , impotriva treficului de arme ?? Printre acei oameni necajiti , oarw nu se pot ,infiltra si ,, raufacatori ??? Ar fi forte rau sa fie asa !