Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Mă așteptam la ce-i mai rău, dar... Despre călătoria neașteptată avută în acest weekend cu CFR-ul

Călători în gară

Foto: Sabin Cîrstoveanu/ Inquam Photos

În ciuda tuturor știrilor apărute în ultima vreme despre povești neplăcute legate de mersul trenurilor, experiența mea a fost una surprinzător de mulțumitoare.

Mărturisesc că nu călătoresc foarte des cu trenul. Ultima mea călătorie e în urmă cu mulți ani, când încă eram copil, iar amintirile de atunci despre vagoanele „comuniste” cum le spuneam eu, în care oamenii erau grupați în așa zisele „separeuri” în care puteai găsi orice combinație de alimente aruncate pe jos (coji de semințe, de banane, chiar și doze  de bere pe jumătate pline sau chiștoace de țigări), nu-mi dădeau speranțe că voi avea parte de o călătorie plăcută. Însă, spre marea mea mirare, încă de când am urcat în tren am fost surprins plăcut să văd cât de curate erau vagoanele: nici măcar o coajă de sămânță pe jos, niciun pet lăsat pe vreun scaun la întâmplare, doar niște oameni destul de obosiți așezați confortabil pe scaune. 

Acum, pe drumul de întoarcere, pe care am ales să-l parcurg tot cu trenul, stând comod în scaunul meu și citind câteva articole de pe Republica legate de experiențele negative ale oamenilor care au mers la mare, m-am gândit la câteva motive pentru care ar trebui să alegem oricând trenul în defavoarea mașinii personale atunci când mergem într-o vacanță.

Pe lângă motivele legate de mediu și încurajarea transportului în comun, motive ce nu funcționează în cazul majorității oamenilor, voi prezenta și o listă de motive „egoiste” pentru care ar trebui să alegem trenul.

Motivul 1, siguranța: Călătorind cu trenul, elimini riscul parcurgerii unui drum obositor și periculos pe drumurile României, unde ai un risc destul de mare să fii implicat într-un accident mai mult sau mai puțin grav care îți poate strica concediul.   

Motivul 2, scapi de anumite griji: cum ar fi grija găsirii unui loc de parcare în stațiunile ultra-aglomerate ale patriei. Plus că poți consuma alcool când vrei, nemaifiind șofer…

Motivul 3, timpul petrecut: Din zona de unde am plecat, am făcut aproximativ 8 ore până la destinație, pe o distanță de 400 și ceva de kilometri. Ei bine, din experiența mea ca șofer știu că pe drumurile patriei mai mereu am scos o medie de 50-60km parcurși pe oră, să zicem că ai putea scoate mai mult mergând pe autostradă, dar eu fiind crescut în Moldova o să fac abstracție de existența unei autostrăzi, așa că o să fac un calcul rapid. Concluzia e că mersul cu trenul poate aduce o durată de deplasare mai mică decât cu mașina. Sigur că putem spune că trenul poate avea întârzieri, dar și mersul cu mașina personală te poate băga în niște ambuteiaje în care vei avea ocazia să faci 10km într-o oră. 

Acestea fiind spuse, rămân plăcut surprins de experiența avută în această călătorie, în mod special de curățenia din vagoane, și după ce am cugetat puțin la motivele pe care le-am prezentat mai sus m-am hotărât ca toate călătoriile pe care le voi mai avea prin țară pe distanțe mai lungi le voi face cu trenul, curat, frumos, relaxant. Chiar s-au făcut unele progrese pe calea ferată și încurajez pe toată lumea să încerce să călătorească cât mai des în acest fel. Cum nu există drumuri moderne, rapide și sigure, nu există motive reale pentru care ai alege mașina personală în dauna trenului.

P.S: Și băile sunt foarte curate, chiar dacă încă se fumează în ele (de unele metehne nu am scăpat încă).

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult