Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Magistrați din mai multe instanțe și parchete anunță suspendarea activității în semn de protest față de intenția coaliției PSD-PNL de a modifica acordarea pensiilor speciale

protest magistrati 2019

Imagine de la protestul magistraților din decembrie 2019 / Foto: Inquam Photos / George Călin

Criză în justiție. Magistrați din mai multe instanțe și parchete din țară au anunțat că de miercuri își suspendă activitatea și încep unul dintre cele mai mari proteste din ultimii ani.

 Mișcarea de protest are loc față de intenția coaliției PSD-PNL de a modifica modul de acordare a pensiilor speciale.

În luna mai, coaliția de guvernare a anunțat că va crește treptat vârsta de pensionare pentru magistrați și va schimba modul de calcul al pensiei astfel încât să fie luate ca bază veniturile pe o perioadă mai lungă, nu doar cele din ultimul an de activitate. Concret, magistrații nu vor mai putea să își aleagă perioada la care se raportează pensia, dar asta se va întâmpla treptat.

 Magistrații susțin că modificarea pensiilor speciale ar încălca independența justiției. 

Pensiile magistraților sunt printre cele mai mari pensii din sistemul bugetar, iar reforma pensiilor speciale a fost asumată de guvern prin PNRR. Mai exact, reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR, iar dacă nu se adoptă România poate pierde în jur de 3 miliarde de euro.

Care sunt principalele măsuri convenite în Coaliție la finalul lunii mai și pentru care fac acum magistrații grevă:

- De anul viitor judecătorii și procurorii se pot pensiona dacă au cel puțin 25 de ani vechime și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent, aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării.

- Vârsta minimă de pensionare este de 50 de ani și crește, etapizat, până la 60 până în 2035.

- Cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.

-  De asemenea, potrivit ultimelor modificări vârsta standard de pensionare va crește la 65 de ani, până în 2035, pentru militari, diplomați și personalul auxiliar din instanțe.

- Totodată, s-a decis impozitarea cu 30% pentru partea din venitul din pensii care depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și excede aplicării principiului contributivității. În prezent, câștigul salarial mediu brut este de 6.700 de lei.

- O altă decizie se referă la faptul că nu se mai pot cumula mai multe pensii speciale, iar cele aflate în plată se recalculează.

- Coaliția a decis să se elimine și pensia de serviciu pentru o serie de categorii, cum ar fi personalul de specialitate juridiciar asimilat judecătorilor și procurorilor. 

O privire de ansamblu în România reală arată că magistrații nu se bucură de respect și recunoștință din partea unei bune părți a societății. De ce? Pentru că modul în care s-au raportat de-a lungul timpului la problemele legate de beneficiile lor, felul în care au respins criticile, victimizarea permanentă și posibilitatea de a-și mări privilegiile prin proceduri judiciare nu au fost cele mai bune metode a-și atrage simpatia publicului. Totodată, exonerarea de responsabilitate în cazul greşelilor juridice sau numirile controversate în diferite funcţii ale sistemului de justiţie au accentuat neîncrederea oamenilor în sistemul de justiție.

- Într-un interviu din 2020 pentru Europa Liberă, profesorul de drept Stefan Deaconu declara că de multe ori magistrații sunt rupți de realitate și nu văd actul de justiție și prin ochii justițiabilului. „Este și un grad de autosuficiență în corpul profesional al magistraților, cred că trebuie să învețe că sunt în primul rând oameni, ar trebui să se gândească că a fi magistrat nu înseamnă că ești rupt de tot ceea ce se întâmplă în societate, să vadă justiția și prin ochii justițiabililor”, spunea Ștefan Deaconu.

- Mai mult, profesorul și avocatul Valeriu Stoica declara în urmă cu câțiva ani că dreptatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și de înțelegere a vieții, a contextelor. „Ce se poate reproșa magistraturii la nivel de ansamblu este că, în ultimul timp, există o preocupare pentru chestiuni tehnice și o insuficientă aprofundare a chestiunilor care țin de contextul faptelor - economic, social. Înțelegerea acestor aspecte este extrem de importantă pentru a face dreptate. Dreptatea nu este doar o chestiune tehnică, ci și una de înțelegere a vieții, cu toată complexitatea ei socială și economică dintr-o țară, o comunitate și, uneori, chiar de pe un continent”, explica profesorul Stoica.

- Pensiile speciale ale magistraților au până acum mai multe decizii ale CCR care le apără statutul. Curtea Constituțională a României leagă independența justiției de condiții decente de trai asigurate judecătorilor și procurorilor, care, de-a lungul carierei, se confruntă, deopotrivă cu riscuri și ispite, dacă se poate spune așa.

-De mai multe ori a spus până acum CCR că pensiile speciale ale magistraților reprezintă „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”. În 2010, CCR chiar a statuat și formula de acoperire a acestor pensii - o parte se acoperă din contribuție, cealaltă reprezentând „un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială”. În fine, aceeași Curte Constituțională mai arăta, tot în 2010, că „reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent sau perioadă, nu poate fi realizată”.

- CCR a invocat de fiecare dată convenții internaționale la care România este parte în privința asocierii salariilor mari pentru magistrați de asigurarea independenței lor. În plus, două cazuri în ultimii ani la CEDO, în care statul leton și cel ceh au fost chemate în judecată de magistrați care își cereau dreptul la o pensie mare, au arătat că magistrații, la nivel de percepție principială, trebuie să fie ocrotiți cu pensii speciale.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dani_el check icon
    Orice societate în care indivizii nu mai au frică de Dumnezeu și nici rușine de semeni, se îndreaptă spre o polarizare extremă, polarizare surprinsă foarte bine de Orwell în ,, Ferma animalelor ". Acolo ne îndreptăm și noi cu pași repezi. Magistrații își reglementează singuri salarizarea (vezi mărirea cu 25% retroactiv pe 5 ani), fac orice pentru a-și conserva privilegiile ( invariabil, încercările legiuitorilor de a modifica legislația salarizării și pensionării lor, sunt declarate neconstituționale). Aceeași magistrați nu au dreptul de a intra în grevă dar dacă vrea mușchiul lor, refuză să muncească și numesc asta ,,protest" (mai știm pe cineva care nu este în război ci desfășoară o ,,acțiune militară specială"). Și noi, ceilalți, suntem prizonierii acestui grup foarte bine organizat.
    • Like 0
  • " O privire de ansamblu în România reală arată că magistrații nu se bucură de respect și recunoștință din partea unei bune părți a societății."
    99% din litigiile pers fizice sau PJ cu statul sunt incheiate prin KO pt partea vatamata ! De ce ? Pt ca magistratii isi apara drepturile banesti judecind STRIMB !!! Odata cu reglementarea acestor drepturi banesti, speram ca domnii magistrati isi vor schimba optica fata de petentii impotriva statului. Vorbesc din proprie experienta . La procese cu administratia/statul judecatorii nici nu catadisesc sa consulte actele si probele petentilor. De ce ar judeca dupa dreptate si lege cind e mai simplu sa eviti ca statul sa isi platesca greselile. Se vede si acum aceeasi problema = lipsa banilor pt retributiile imense (in comparatie cu un pensionar standard ). sunt de acord ca sunt putini si au pe umeri sute poate de dosare , dar asta nu le da dreptul sa judece procesele NUMAI in favoarea statului platitor .
    • Like 0
    • @ cetateanul turmentat
      Perfect adevarat ce spuneti Personal ma regasesc in acesta concunctura .Am avut proces cu Casa de pensii , am avut un avocat , slab profesional dar bine platit demine ,adica cat a cerut. Insa juristul lor al Casei de pensii a castigat procesul
      Ca pana la urma sa inteleg ca ,judecatorul a luat in considerare tot ce a spus juristul si nu a citit intampinarea noastra ,a mea .. etc Dezamagire .
      • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult