Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mai important decât ce a spus e ce NU a spus. Cheie de lectură a discursului anual al lui Vladimir Putin

Vladimir Putin - discurs anual

Foto: SOPA Images / ddp USA / Profimedia

În timpul discursului său anual, președintele rus Vladimir Putin a abordat o serie de subiecte de interes pentru cetățenii ruși, de la eforturile militare în Ucraina, apărarea suveranității Rusiei și „amenințarea” NATO, până la politici interne, precum starea economiei rusești și falsa bunăstare a rușilor. Cu toate acestea, analizând discursul său, devine evident că au existat câteva omisiuni semnificative, care aruncă o lumină asupra realităților nespuse ale Federației Ruse, cum ar fi oboseala de război a rușilor, irelevanța Rusiei pe scena internațională și moartea lui Navalnîi care pare că a trezit poporul rus, dar și a dinamizat sprijinul pentru Ucraina.

Putin a promis victoria soldaților ruși în Ucraina, subliniind determinarea și curajul forțelor armate. În ciuda retoricii sale înflăcărate, a omis să abordeze costul uman și economic al conflictului pentru Rusia. Pierderile suferite de armata rusă și impactul sancțiunilor occidentale asupra economiei rusești sunt subiecte care rămân în umbră. Deși a lăudat progresele economice ale Rusiei și a declarat că țara va deveni a patra putere economică mondială, Putin a evitat să discute despre inflația în creștere și despre deprecierea rublei, care afectează nivelul de trai al cetățenilor obișnuiți.

Zvonurile false

În discursul său nu am regăsit nicio mențiune cu privire la regiunea transnistreană. Președintele rus ar fi vrut ca așa-zișii deputați de la Tiraspol să solicite în mod explicit alipirea la Rusia. În schimb, cererea lansată s-a limitat doar la protecția economică, fără vreo mențiune de protejare prin forțe militare. Asta ne arată că regiunea transnistreană nu este totalmente controlată de Moscova, așa cum ne-am fi așteptat.

Mai mult, Tiraspolul, prin congresul „deputaților de toate nivelurile", nu i s-a adresat președintelui rus, ci Dumei de Stat. A apelat chiar și la instituțiile europene, o mișcare făcută de așa-zișii lideri transnistreni care probabil nu se aliniază cu preferințele lui Putin.

Raportările din mass-media rusească prevesteau că Transnistria va solicita anexarea, iar, în urma acestei cereri, președintele Putin urma să consimtă, punând astfel Republica Moldova într-o situație similară cu cea a Ucrainei, conform avertismentelor repetate. Totuși, această campanie de dezinformare nu s-a materializat conform așteptărilor Kremlinului, deoarece Transnistria nu pare interesată de perspectivele economice negative care ar decurge dintr-o asociere cu Rusia.

Economia vulnerabilă

De asemenea, Putin a vorbit despre consolidarea BRICS și despre importanța Rusiei în stabilizarea ordinii mondiale. Cu toate acestea, nu a menționat tensiunile crescânde dintre Rusia și alte națiuni puternice, cum ar fi Statele Unite și membrii Uniunii Europene, care au condus la izolarea totală a Rusiei pe scena internațională. Această izolare este accentuată de retragerea investițiilor străine și de dificultățile tot mai mari pe care companiile rusești le întâmpină în accesarea piețelor globale. Să nu mai vorbim de sancțiunile impuse Moscovei, care se fac din ce în ce mai simțite. Recent, Uniunea Europeană a adoptat cel de-al 13-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei cu repercusiuni mai ales în domeniul militar, acolo unde doare cel mai mult și care are efecte semnificative asupra războiului din Ucraina.

Rusia înconjurată de NATO

Pe scena internațională, Putin a criticat NATO și a avertizat împotriva extinderii sale, dar nu a discutat despre consecințele pe termen lung ale izolării diplomatice a Rusiei. De asemenea, a omis să menționeze că această postură agresivă a contribuit la consolidarea unității și determinării NATO, precum și la creșterea sprijinului internațional pentru Ucraina. Un exemplu aici este faptul că în sfârșit Marea Baltică a devenit un „lac NATO”, prin ratificarea de către Parlamentul Ungariei a aderării Suediei la alianță. Acum, Suedia are drepturi depline în cadrul NATO, iar Rusia este înconjurată totalmente în această regiune.

Mai mult, în timp ce Putin s-a lăudat cu arsenalul modern al Rusiei, inclusiv cu arme nucleare și cu rachetele hipersonice (Sarmat, Kinjal), nu a abordat implicațiile periculoase pe care o eventuală escaladare a cursei înarmărilor le-ar putea avea (pe modelul Războiului Rece). Discuția despre arme nucleare a fost superficială, fără a recunoaște tensiunile crescânde pe care astfel de declarații le pot genera. Șantajul, prin invocarea posibilității de a folosi arme nucleare, nu ar trebui tolerat de statele occidentale și ar trebui să se vină cu un răspuns pe măsură, precum consecințe grave față de regimul Putin.

Credibilitate zero

În cele din urmă, în ciuda laudelor aduse „democrației” ruse și a afirmației că Occidentul a încercat să creeze un „stat decadent” în locul Rusiei, Putin a evitat complet să vorbească despre restricțiile tot mai mari impuse libertății presei și libertății de exprimare în țară. Moartea în închisoare a opozantului Alexei Navalnîi, menționată aproape în treacăt, demonstrează unde a ajuns starea democrației și a drepturilor omului în Rusia. Evenimentul a produs o dezbatere în societatea rusească și le-a demonstrat statelor vestice că în Rusia și Putin nu poți avea încredere și nici nu poate fi vorba de purtarea unor negocieri. Asta a sporit și atenția asupra războiului din Ucraina, prin anunțarea de repercusiuni față de Rusia și a unui sprijin militar mai mare pentru Kiev.

În concluzie, discursul anual al lui Vladimir Putin a oferit o viziune optimistă și propagandistică asupra direcției în care liderul rus dorește să conducă țara și nu a făcut referire la cei peste 300.000 de soldați ruși morți și răniți. Totuși, omisiunile sale semnificative și evitarea unor subiecte sensibile dezvăluie o imagine mult mai complexă a realităților cu care se confruntă Federația Rusă. Aceste lacune în discursul președintelui rus arată de ce se teme regimul Putin, în contextul unor provocări interne (precum moartea lui Navalnîi) și externe (precum rezultatele precare ale contraofensivei ruse) tot mai mari.

Acest editorial a apărut prima dată pe site-ul publicației din Republica Moldova - Agora.md

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • ....In concluzie - Ucraina a pierdut razboiul si e cazul sa ne vedem si noi de viata noastra ! Daca citesti comentatorii romani, si nu numai, ai zice ca stau la masa cu Putin sau acesta li se confeseaza....Gata, s-a terminat, nu mai exista loc de intors acum, aia in Ucraina stau la cafenele si noi le dam bani, iar unii amarati, si rusi si ucrainieni, mor pe front. E momentul ca acest macel sa se termine, viata e prea pretioasa ca sa o sacrificam pt lideri de mucava...nu-i numesc, ii stiti, si de o parte si de alta. Singurul cuvant trebuie sa fie PACE !
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult