Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Mai mult sau mai bine? Ce mai trebuie să luăm în calcul când vorbim despre prelungirea anului școlar

Elevi la începutul școlii

Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

Mai bine, nu doar mai mult. Acest obiectiv trebuie menținut în vedere, atunci când dezbatem cea mai recentă propunere de schimbare în educație: prelungirea anului școlar. Deși această măsură poate aduce beneficii, mai ales în cazul elevilor ce provin din medii dezavantajate, doar mai multe zile de școală nu vor avea impact semnificativ, dacă școala e prost făcută. După cum întreba retoric o participantă la o dezbatere recentă pe această temă: „Dacă o ciorbă nu iese bună din doi cartofi stricați, va ieși mai bună din trei cartofi stricați?” Niciunul dintre susținătorii creșterii numărului de zile de școală n-a indicat vreun studiu științific care să arate că există o relație cauzală între această măsură și creșterea performanței elevilor.

Potrivit studiului Eurydice, „în Europa, numărul de zile de școală variază între 165 de zile în învățământul primar în Albania, Malta și România și 200 de zile în Danemarca și Italia. În aproximativ jumătate din țări/ regiuni, este între 170 și 180 de zile; în 17 țări/ regiuni, numărul variază între 181 și 190 de zile”. Într-adevăr, România are printre cele mai puține zile de școală din UE, iar dezbaterea pe această temă este legitimă.

Însă trebuie semnalat și faptul că numărul de zile de școală nu reprezintă neapărat factorul determinant pentru performanța școlară, cel puțin așa cum este ea măsurată de testele PISA. Sunt țări care au un număr mai mic de zile de școală decât altele și ai căror elevi obțin, cu toate acestea, rezultate mai bune la testările internaționale. În Bulgaria, anul școlar durează 179 de zile (n.r. cu excepția clasei a XII-a, când elevii merg la școală doar 150 de zile), în timp ce în Estonia durează 175 de zile. 

Sursa: Eurydice, Apăsați pentru a vedea imaginea la rezoluție completă.

Și, cu toate acestea, la testele PISA 2018, Bulgaria a fost aproape de România, în timp ce elevii estonieni au avut cele mai bune rezultate din Europa. Cu 175 de zile de școală, Estonia este, pe scala PISA, în fața Danemarcei și Italiei, unde elevii merg la școală 200 de zile pe an. Elevii cehi merg cu o săptămână în plus la școală față de cei polonezi, care îi întrec, la distanță, la testele PISA.

Sursa: Factsmaps.org. Apăsați pentru a vedea imaginea la rezoluție completă.

În Malta, elevii merg la școală tot 165 de zile, ca și în România, dar au, ce să vezi?, rezultate mai bune decât copiii români.

O săptămână în plus de școală înseamnă, la orarul de acum, cu 4 ore de matematică mai mult într-un an. Două săptămâni, opt ore. Însă impactul lor este diferit în funcție de de cine și în ce fel le predă. Dacă profesorul este plictisit și utilizează metode din alte vremuri, beneficiile unei astfel de măsuri sunt minime.

Uitându-ne la ce au făcut, de fapt, țări pe care noi le considerăm repere astăzi în materie de învățământ, vedem că ele au pus accent, programatic, pe calitatea educației.

Germania este un stat care nu numai că are mai multe zile de școală efectivă decât România. Ci un stat care a implement în mod consistent politici care vizau calitatea sistemului educațional.

În urmă două decenii, decidenții germani se îngrijorau în fața unor rezultate mult mai bune decât au obținut vreodată elevii români: copiii germani înregistraseră scoruri aflate în media internațională din anul 2000. Acela a fost punctul de plecare al unei reforme de amploare a educației din Germania, care a condus, după ani de fundamentare științifică și după un amplu proces de validare empirică, la un învățământ interesat cu adevărat de formarea de competențe. Exemplul felului în care a schimbat Germania sistemul de educație în urma testelor PISA ne arată care ar trebui să fie atitudinea unui stat față de o problemă din educație și cât de temeinic trebuie pregătită o reformă.

Portugalia este un exemplu de țară care și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele la testele PISA în urma unui proces care a vizat fondul actului educațional - creșterea calității educației. La fel și Polonia.

Propunerea ce vizează creșterea duratei anului școlar îmi amintește  de un studiu realizat în 2007 de cei de la McKinsey - How the world’s best-performing school systems come out on top. Scria în acest studiu că ceea ce hotărăsc decidenții în multe țări nu prea produce diferențe în sistemele respective de educație (au ”efecte foarte slabe asupra a ceea ce se întâmplă în clasă”). Altfel spus, aceste măsuri au un efect similar cu cel al unei furtuni într-un ocean: „Suprafaţa apei este foarte agitată, pe când la 7-8 metri de suprafața oceanului este linişte. Pare a fi o agitaţie uriaşă în zona politicilor publice, creând impresia unor schimbări majore …, pe când în adâncime lucrurile îşi urmează cursul ca şi până atunci.” Cu alte cuvinte, profesorii continuă să predea la clasă aceleaşi lucruri şi în aceleaşi moduri de zeci de ani, fără a-i face pe elevi să înțeleagă mai bine ceea ce se discută la ore și fără să le poată retrezi curiozitatea.

În urmă cu 10 ani, echipa Centrului de Evaluare și Analize Educaționale a început să reformeze, de la firul ierbii, felul în care se predau științele exacte în România, prin programul „Fizica Altfel”. De-a lungul timpului, am pregătit 2.500 de profesori de fizică și peste 300 de chimie pentru a folosi la clasă metoda investigației, care le trezește copiilor curiozitatea și încurajează gândirea independentă. La început, profesorii ne-au privit cu neîncredere și s-au temut că își vor pierde din nou vremea cu un curs plictisitor, care nu le va folosi la nimic. Le-am câștigat încrederea când și-au dat seama că noua metodă îi ajută cu adevărat în munca cu copiii și că noi suntem acolo pe termen lung. Vorbind cu cadrele didactice, ne-am dat seama cât de greu este să vii să le mai propui o schimbare după atâția ani de schimbări peste noapte, lipsă de consistență la nivel decizional, idei „mărețe” anunțate cu pompă și abandonate, promisiuni neonorate. Chiar și la cei mai buni și implicați profesori resursele de energie, motivație, disponibilitate sunt limitate. Pragmatic vorbind, poate că nu este de neglijat riscul ca o schimbare serioasă care vizează cantitatea - durata anului școlar, să lase mai puține resurse, de toate felurile, pentru schimbări care vizează calitatea. În ultimele săptămâni, prelungirea anului școlar a fost principalul subiect de discuție în spațiul public și aproape că nu a rămas loc și pentru alte aspecte, care țin de chestiuni importante precum motivația și pregătirea profesorilor, calitatea predării, felul în care se simt copiii în sala de clasă.

Ce înseamnă mai multe zile de școală pentru un profesor care nu mai are motivație? Dar pentru niște elevi dintr-o clasă la care se predă prost? România are cel mai mic procent de elevi motivați să vină la școală dintre țările UE.

Suntem în punctul în care nu ne permitem să ne gândim doar la mai mult. Ci trebuie să ne gândim în același timp și la mai bine.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Numărul de zile de școală, curricula, alternanta zile de școală cu zile libere, un mix între ore fizice la școală și ore online (în sensul în care multe teme se pun pe platforma sau se lucrează în echipe la diferite materii sau se țin cursuri conversaționale la limbi străine online, de exemplu), tipul de predare în funcție de materie, ridicarea nivelului de profesionalizare a cadrelor didactice și încă multe altele de luat în discuție. Recentul proiect al USR+ arata suficienta discuțiilor în mediul politic. Categoric doar numărul de zile de școală nu schimba nimic. O observatie care spune multe :Ungaria a investit masiv în piscine in scoli, încât sportul național a devenit înotul. Rămân sigure :suportul părinților, meditațiile și șansa.
    • Like 0


Îți recomandăm

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult