(Foto Inquam Photos / Cornel Putan)
Dezastrul socialismului educațional în România este categoric. Un sistem de învățământ centralizat -un sistem în care statul decide ce (curriculum), cu cine (mișcarea personalului didactic), când învață elevii (structura anului școlar) și, de asemenea, hotărăște cât și cum să învestească în educație - a dus să avem următoarele rezultate:
- 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi(*);
- potrivit evaluării PISA 2012 (studiu în care au fost analizate 65 de țări) elevii români prezintă cea mai scăzută motivație dintre copiii care au luat parte la cercetare(**);
- 39% este procentul tinerilor cu vârsta de 15 ani care au un nivel scăzut de cunoștințe în citit, matematică și știință (în comparație, media la nivel de UE este de 21%)(***);
- sub 30% dintre cadre didactice expun în mod frecvent o problemă din viața de zi cu zi pentru a demonstra de ce sunt utile cunoștințele noi(****);
- aproximativ 40% dintre școlile din mediul rural au toaletă exterioară(*****);
- peste 25% dintre școli, cu precădere cele din zonele rurale, utiliează sobele ca principală sursă de încălzire(******);
Pentru ca fiecare copil din România să aibă acces la o educație de calitate ar trebui să ne ghidăm după următoarele direcții principale:
- Egalitate de șanse: acces la educație de calitate pentru fiecare copil din România;
- Centrarea educației pe elevi: rolul educației este de a crește copii, nu de a menține și de a finanța aparatul birocratic;
- Libertate de gândire: respectarea dreptului la opinie al elevilor;
- Descentralizare: trecerea de la un sistem de învățământ centralizat la unul descentralizat, în care deciziile se iau de către actorii implicați direct în proces (inclusiv de către părinți);
- Demonopolizare: desființarea monopolului de stat în planificarea educației, monopol care duce la stagnarea calității.
Măsurile necesare a fi adoptate sunt următoarele:
1. Număr de ore mai mare în CDȘ (Curriculum la decizia şcolii)
Un procent mai mare al orelor în CDȘ va permite corelarea mai rapidă a educației cu schimbările din piața muncii, conectarea școlii la nevoile din comunitate și va duce la diminuarea inegalităților școlare.
2. Număr de ore mai mare la decizia elevilor
Creșterea autonomiei elevilor în alegerea orelor - în funcție de competențe, abilități și aspirații. Autonomia acestora în alegerea traseului școlar trebuie să crească de la an la an, pe măsură ce avansează în școlaritate.
3. Desființarea titularizării
Această măsură va contribui la atragerea constantă a celor mai competente resurse umane în educație.
4.Liberalizarea de facto a învăţământului privat
Şcolile și grădinițele private să nu mai fie obligate să îndeplinească condiţiile impuse de stat (cu precădere în ceea ce privește curriculumul).
5. Liberalizarea certificărilor
Desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii va conduce la creşterea diversităţii educaţiei şi înlăturarea modelării tuturor şcolilor după chipul şi asemănarea celor de stat. Astfel, se va întrerupe sistemul comunist de planificare centralizată caracteristic monopolului de stat.
6. Finanţarea urmează elevul prin vouchere şcolare
Practic, părinții să își poată înscrie copilul la orice şcoală, publică sau privată, iar suma fixă per elev să fie decontată de Ministerul Educației Naționale.
7. Deduceri din impozit pentru companiile care: a) construiesc școli private în medii defavorizate sau b) investesc în școli defavorizate
Această măsură va facilita accesul la educație de calitate pentru fiecare copil din România.
8. Externalizarea serviciilor sociale
Deoarece statul este ineficient și în acest domeniu, este necesară externalizarea furnizării serviciilor sociale către organizații private (ex.: Teach for Romania, OvidiuRo).
9. Legalizarea homeschooling-ului
Nu politicienii, ci părinţii deţin stimulente mai bune pentru o educaţie de calitate oferită copiilor. Se cuvine ca părinții să aibă această libertate în educația propriilor copii.
10. Eliminarea taxelor şi impozitelor în acest domeniu
Astfel se vor asigura costuri mai mici pentru părinţi (sau chiar deloc!) şi calitate mai mare pentru copii (datorită concurenţei sporite).
Cine ar trebui să facă reforma?
Persoanele din minister, inspectorate, sindicate, primării, consilii județene și locale nu au nici un interes să schimbe lucrurile - aceste persoane profită de pe urma sistemului centralizat și excesiv de birocratic.
Reforma trebuie să o facem noi - părinții, elevii și toți cei cărora le pasă cu adevărat de educație. Trebuie doar să fim organizați.
(*) Salvați Copiii - "Bullying-ul în rândul copiilor", disponibil online la http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010001_Salvati%20Copiii_Raport%20bullying.pdf
(**) PISA (2012) – PISA 2012 Results in Focus, disponibil online la http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results-overview.pdf
(***) Monitorul Educației și formării profesionale 2017, disponibil online la https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017-ro_ro.pdf
(****) TALIS – Analiza mediului educațional din România (2013) - OECD, disponibil online la http://rocnee.eu/sites/default/files/2017-11/Raport_national_TALIS_2013.pdf
(*****) Analiza multidimensională a educației și formării profesionale – Banca Mondială, disponibil online la https://www.edu.ro/sites/default/files/Anexa%201_Analiza%20functionala_0.pdf
(******) ibidem
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Degeaba "descentralizezi" si "demopolizezi" daca si oamenii raman aceeasi iar invatamantul (privat sau nu, centralizat sau nu) o sa fie bazat tot pe psihopedagogia si pe mentalitatile (nu doar ale "dascalilor", ci si a parintilor) din secolul 14.
Daca maine vine unul si scrie un articol despre incalzirea globala, o sa-ti explice ca aia 3 din 10 sunt amenintati cu bataia pentru ca le e prea cald.
Sau de la vaccinuri.
Sau de la consumul de carne.
Sau din cauza elgetebeilor.
Sau a bisericii.
Sau din cauza ca femeile sunt subreprezentate in conducerea scolilor.
Sau...
Adesea mă întreb, cât de diferită ar fi fost lumea dacă tatăl lui Hitler ar fi folosit prezervativ în noaptea accea când s-a culcat cu nevastă-sa? Sau, dacă Hitler nu ar fi fost refuzat atunci când a aplicat la școala de artă.
Două mici detalii care ar fi putut să salveze lumea de vreo 80 de milioane de morţi. Şi poate că nici noi n-am mai fi ajuns sub influenţa ruşilor.
In the majority of countries with comparable data, students’
performance in science remained essentially unchanged since
2006. However, mean performance in science improved
between 2006 and 2015 in Colombia, Israel, Macao (China),
Portugal, Qatar and Romania. Over this period, Macao (China),
Portugal and Qatar increased the share of students performing
at or above Level 5 and simultaneously reduced the share of
students performing below the baseline level of proficiency
(Level 2)
Percentage of variation in science performance explained by students’ socio economic status Romania 14%
pisa 2015: Science Not as good as OECD average - improvement since 2006
pisa 2015 Readings : Not as good as OECD average - stable since 2006
Top-performing students in science can use abstract scientific ideas or concepts to explain unfamiliar and more complex phenomena and events. In mathematics, they are capable of advanced mathematical thinking and reasoning. In reading, top performers can retrieve information that requires the student to locate and organise several pieces of deeply embedded information from a text or graph.
http://www.compareyourcountry.org/pisa/country/ROU?lg=en
https://www.theguardian.com/education/2019/jan/13/public-schools-david-kynaston-francis-green-engines-of-privilege
Exemplu:
„Desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii va conduce la creşterea diversităţii educaţiei şi înlăturarea modelării tuturor şcolilor după chipul şi asemănarea celor de stat. Astfel, se va întrerupe sistemul comunist de planificare centralizată caracteristic monopolului de stat.”
OK, hai să presupunem că lăsăm libertate totală. Bacalaureatul va fi însă unul singur (așa ar fi logic). Cum se împacă toată bulibășeala unei libertăți totale cu rigorile examenului de bacalaureat? Sau poate că autorul implică automat că școlile ar trebui să aibă și libertate de a alege chiar ele subiectele de bacalaureat, să nu fie constrânse de niște pretenții centralizatoare „socialiste”...?
Este un eșec pentru cei împinși cu forța la liceu. În loc să aibă o meserie, se uită la diploma de bac ce nu folosește decât ca tablou. Dacă îl promovează .
Este un eșec pentru cei bunișori dar fără mari perspective de studii. Care morți-copți merg la o facultate la presiunea părinților.
Nu este un eșec pentru cei buni care merită să studieze mai departe. Dar care sunt 40 maxim 50%. Sunt șocante cifrele? Eu zic că e realitatea.