Marian Ion, CEO ING Hubs România: Ne diferențiem de alte companii, pentru că dăm ocazia angajaților noștri să fie creativi, să lucreze în domenii care influențează experiența a milioane de clienți

Atunci când un client al ING Bank, care locuiește în România, Franța, Italia, Belgia sau chiar din îndepărtata Australie, vrea să cumpere ceva online sau să își plătească facturile de la distanță, el trebuie să se autentifice pe site-ul băncii. Autentificarea într-o soluție de internet banking este aceeași în toate aceste țări și în alte peste 20 în care grupul bancar este prezent, iar modulul de autentificare are integrate în el soluții dezvoltate în România, de ingineri IT care lucrează la ING Hubs România.

Hub-ul de dezvoltare software al grupului ING, ING Tech, a devenit în acest an ING Hubs, noua identitate a companiei venind odată cu diversificarea portofoliului cu noi servicii în zona de audit tech şi zona de operaţiuni de retail. Divizia tech va rămâne însă predominantă, având în prezent 1.100 de angajați, din totalul de 1.400 de salariați ai ING Hubs România. Serviciile dezvoltate de inginerii IT români ajung să facă parte din soluții ce sunt integrate în aproape toate țările unde ING este prezentă, din Spania, Belgia, Olanda, Franța, Italia, până în Australia și Filipine, fiind folosite de milioane de clienți. Iar asta este o provocare tehnică majoră pentru inginerii IT români care vor să se dezvolte în continuare, spune Marian Ion, CEO ING Hubs România, într-un interviu pentru Republica.ro.

Compania și-a extins domeniul de activitate pentru a include mai multe servicii și competențe, oferind în prezent 150 de servicii de dezvoltare software, managementul datelor, risc și conformitate nefinanciară, audit și operațiuni de retail pentru 24 de unități ING. De menționat că activitatea companiei are impact asupra tuturor celor 40 de țări în care este prezent Grupul ING.

10 milioane de euro, investiția în amenajarea noului sediu ING Hubs

Pe lângă o nouă identitate, anul 2022 marchează pentru ING Hubs momentul începerii unui nou model de lucru și al mutării într-un nou birou, realizat pentru o eră hibridă, centrată pe oameni, iar intenția de proiectare a fost aceea de a reflecta personalitatea companiei și de a stabili un nou standard pe piață.

Este un proiect construit built to suit, în care nevoile companiei și ale angajaților au fost incluse încă din faza de proiectare a clădirii, fiind implementate atât de arhitectura de interior cât și în designul interior al clădirii. Suma investită de ING Hubs România doar în amenajarea clădirii a fost de 10 milioane de euro. Investiția este o dovadă că ING Hubs este o companie dedicată pieței locale și că are planuri pe termen lung.

Cifră de afaceri estimată la 100 de milioane de euro, în 2022

În 2021, cifra de afaceri a ING Tech a fost de 86,7 milioane de euro, iar pentru finalul anului 2022 compania estimează o creștere cu 20-30%, până la aproximativ 100 de milioane de euro. Tot până la finalul anului ING Hubs și-a propus să depășească 1.500 de angajați. În pandemie, din martie 2020 până la începutul lui 2022, ING Hubs a continuat recrutările, 450 de oameni intrând în echipa companiei, când sistemul de lucru a fost integral remote.

ING Hubs România cuprinde 4 hub-uri principale: Tech, NFR & compliance, Audit, Retail Ops. Domeniul Tech rămâne capabilitatea principală a ING Hubs România și punctul major de interes în prezent și pentru viitor, a precizat Marian Ion, CEO ING Hubs România. 

Consolidarea standardelor IT și a cunoștințelor de pe piața muncii

Unul dintre proiectele educaționale importante ale ING Hubs este PepinTEEN, derulat în parteneriat cu organizația non-guvernamentală „Școala de Valori”, care ajută adolescenții din grupurile vulnerabile să își asigure un loc de muncă de viitor, printr-un program holistic de un an de competențe IT și competențe transversale. Programul a început în 2018, iar până în prezent a ajuns la peste 350 de beneficiari. Începând cu 2022, metodologia PepinTEEN va fi livrată în 4 hub-uri educaționale - București, Cluj, Iași și Brașov -, coordonate de studenți pregătiți să devină „edu-prenori", antreprenori în domeniul educațional.

Interviul acordat de Marian Ion, pentru Republica.ro

Cum arată o privire de ansamblu asupra hub-ului de dezvoltare software al grupului ING?

Lucrăm exclusiv pentru Grupul ING diverse proiecte, marea lor majoritate fiind legate de soluții de dezvoltare software. Am început, chiar înainte de 2015, cu soluții punctuale de ePayment, soluții de procesare de plăți și o soluție de internet banking, oferită în special pentru ING Belgia. La început, aveam echipe mici, de 10-12 oameni, apoi în 2015 am trecut la a oferi o soluție de core banking, de sistem bancar de bază, un sistem care administrează toate conturile băncii. Proiectul acesta l-am început în 2015, inițial pentru țări unde ING avea servicii de retail: Spania, Italia, Franța și România. Am crescut de la o echipă de 20 de oameni, până la 50-60, după care am început să ne extindem și către alte servicii IT. Am dezvoltat o platformă scalabilă și modulară pentru grupul ING, o platformă pe care noi o numim TouchPoint. Am dezvoltat servicii de data management pentru colectare de date din sisteme agregate, analiză și prezentare de rezultate și bineînțeles una de core banking, care a crescut. O altă arie interesantă este cea de financial markets, unde am început activitatea în 2016-2017, iar acum avem mai mult de 100 de ingineri IT care dezvoltă soluții de financial markets pentru grupul ING. Creșterea a fost una constantă, cu aproximativ 150-200 de ingineri IT în fiecare an, iar în prezent dintr-un total de 1.400 de angajați, 1.100 sunt ingineri IT cu diverse specialități. În 2018, am început să diversificăm aria, iar pe lângă zona tech, care era predominantă, am adăugat o zonă de conformitate, care de asemenea oferă servicii de verificare a respectării politicilor Grupului ING.

Pe lângă această zonă care este în creștere și din ce în ce mai importantă, în contextul acesta internațional, mai avem și o zonă de audit unde lucrează câțiva specialiști care oferă soluții de auditare pentru soluții tehnice, pentru Grupul ING. Lucrăm la dezvoltarea părții de operations, o parte complementară zonei de IT, o parte care are un potențial foarte bun de creștere, noi credem că va fi un proiect interesant pentru viitor și care va fi coordonat din România, cu colegi din România și angajați în Manila. De aici vine și rebrandingul, de la ING Tech la ING Hubs, pentru că am considerat că ne reașezăm în piață, deși zona tech rămâne predominantă. În plus, rebrandingul vine și cu filozofia de a lucra cu echipe din alte țări, de a produce servicii cât mai integrate, end to end. Inclusiv decizia de a pune partea de retail operations hubs lângă partea de tehnologia informațiilor vine bine, pentru că retailul poate beneficia de soluțiile și capabilitățile inginerilor din România.

Care sunt top 3 priorități pentru acest an?

Strategia ING Hubs are patru priorități. Prima și probabil cea mai importantă se referă la oameni, cărora vrem să le creștem și mai mult capabilitățile profesionale. Vrem să recrutăm echipe noi, să construim în jurul echipelor pe care le avem. Aici intră și modul de lucru hibrid, noul mod de lucru.

A doua prioritate este legată de serviciile pe care le oferim și pe care vrem să le ducem la un nou nivel de maturitate, să le integrăm mai bine, să ne asigurăm că le îmbunătățim de la an la an. Ne uităm cu atenție și la serviciile pe care le avem deja în portofoliu, dar ne uităm și la servicii pe care le putem aduce, beneficiind de prezența pe care o avem deja în București.

A treia prioritate ține de angajamentul nostru de a fi o companie foarte sigură din punct de vedere tehnic, să ne asigurăm că serviciile pe care le livrăm sunt la cel mai înalt nivel, că sunt disponibile, sigure, că respectăm toate politicile de risc, că îndeplinim tot ce înseamnă politici externe, nu numai interne.

O altă prioritate este cea de eficiență - ne uităm la toate procesele interne pe care le rulăm într-un mod cât mai eficient, uitându-ne bineînțeles la automatizări. La digitalizare, acolo unde e cazul, la inovații pe care le putem aduce, astfel încât să ne asigurăm că producem cel mai bun rezultat.

Cum ați descrie piața forței de muncă în domeniul în care activați? Cum reușiți să atrageți forța de muncă de calitate din țară și din afară?

Suntem deschiși la astfel de oportunități, avem o diversitate destul de mare, sunt oameni din mai multe țări care lucrează cu noi, iar deschiderea aceasta am avut-o pentru că avem nevoie de anumite competențe pe care nu le găseam în România și a trebuit să le importăm. Avem colegi de 12 naționalități – între care oameni din Italia, Spania, Olanda, Pakistan – dar numărul lor nu este mare, raportat la numărul total de angajați.

În general, piața muncii în domeniul IT este una mai mult decât competitivă. Sunt foarte multe companii care caută ingineri IT talentați, dar pe de altă parte este și o piață bună, care a crescut în ultimii ani, oamenii sunt la un nivel profesional din ce în ce mai bun, au căpătat foarte multă experiență lucrând în diverse proiecte internaționale. Noi credem că ne diferențiem de alte companii, pentru că avem proiecte foarte interesante și dăm ocazia oamenilor să fie creativi, să lucreze în domenii care influențează apoi direct experiența a milioane de clienți din aproape toate țările unde este prezent Grupul ING, iar asta este o provocare tehnică majoră pentru inginerii IT care vor să se dezvolte în continuare.

Ce pachet de beneficii au angajații ING Hubs România?

Este un pachet bun, care conține cam toate elementele pe care le-am putea identifica și la ceilalți competitori. Timpul de lucru este flexibil, practic poți începe ziua de muncă la o oră convenabilă, nu avem un program fix, de la ora 9 la ora 17, asta cred că s-a terminat demult. Am dezvoltat foarte bine zona de lucru hibrid, iar accentul se pune foarte mult pe echipe, care sunt îndreptățite să își stabilească programul de lucru - câte zile lucrează remote, câte zile lucrează de acasă sau din alte locații și câte zile vin la birou. Fiecare echipă este responsabilă să își stabilească programul de lucru, acest model exclude extremele, adică nu încurajăm lucrul remote 100%, nici nu chemăm oamenii la birou 5 zile pe săptămână. Chiar și înainte de pandemie angajații aveau 2 zile pe săptămână în care puteau lucra remote, așa că noi eram destul de bine pregătiți, când a izbucnit pandemia, să lucrăm la distanță, iar acum cu atât mai mult vom pune accent pe asta.

În rest, este pachetul clasic de beneficii care se oferă angajaților - contribuții la pensii private, Bookster, tichete de masă și altele.

Care a fost ideea de la care ați pornit când ați decis să dechideți un birou la Cluj-Napoca? Aveți în plan deschiderea altor birouri și în alte orașe din țară sau din străinătate?

Deocamdată nu avem în plan să deschidem și în alte orașe, dar recrutăm în alte localități, recrutăm în modul de lucru de la distanță. Dacă vom găsi colegi cu competențe profesionale și personale pe care ni le dorim și se întâmplă ca acești colegi să fie în Iași, Brasov sau Timișoara, îi vom recruta. Clujul are o comunitate de IT foarte puternică, o industrie de IT extrem de bine dezvoltată și am considerat că este înțelept să facem un prim pas în expansiunea geografică prin deschiderea unui birou la Cluj-Napoca. Acolo avem un punct de lucru mic, dar care poate facilita întâlnirea unei echipe, putem să construim în jurul comunităților de IT diverse evenimente, putem să facem interviuri în birou cu un candidat, atunci când e cazul. Acolo este o universitate importantă, sunt foarte multe companii în Cluj care activează în IT și era important și pentru noi să fim prezenți. Nu avem un plan concret pentru deschiderea de birouri și în alte orașe, nu ne-am propus nimic în următoarea perioadă, dar nu excludem varianta asta.

Care sunt palierele pe care sunt dezvoltate proiectele pentru atragerea de tineri, așa cum este cel în parteneriat cu „Școala de Valori”?

Dacă ne referim strict la proiectul cu „Școala de Valori”, prin acesta am vrut să ajutăm tinerii care sunt la început de drum, în special cei din licee aflate în zone care aveau nevoie de sprijin și de ajutor. Am construit acest program prin care încercăm să le dăm o direcție, să îi facem mai angajabili, să le dăm o profesie bună pentru viitor. Aici am implicat licee din diverse zone ale țării, unde am construit comunități, am încercat, împreună cu „Școala de Valori”, să aducem și skill- uri tehnice, dar și skill-uri de competențe soft - de comunicare, integrare, abilități de negociere, de exemplu. Din punctul meu de vedere, programul este un succes, deja dintre copiii care au fost înscriși în acest program în primii ani sunt câțiva care, deveniți studenți deja, sunt foarte interesați să facă internship la ING Hubs, iar pentru noi este o mare bucurie că am reușit să schimbăm viața câtorva copii care provin din zone în care aveau nevoie de ajutor din partea noastră. Vom continua programul și în viitor. este unul dintre programele noastre de sustenabilitate la care ținem cel mai tare.

Tot legat de zona de educație, suntem în contact cu universități și încercăm să strângem legăturile cu ei. O a treia inițiativă pe care o avem este reprezentată de programele interne prin care recrutăm studenți în ani din ciclul superior și îi aducem în mediul de corporații, mediul profesional în care încercăm să le ridicăm skill-urile și mai mult și să le arătăm cum lucrează o corporație și cum se conduc proiectele. 80% dintre participanții la aceste programe interne rămân apoi să lucreze într-un contract permanent cu noi.

Cu cât va crește valoarea afacerilor ING Hubs față de anul trecut?

Față de anul trecut, ne-am bugetat o creștere a afacerilor de 20-30%, în funcție de cum vor evolua proiectele, cum merge zona de recrutare, cum vom reuși să integrăm anumite proiecte. Cifra de afaceri a ING Hubs a fost anul trecut de 85 de milioane de euro, iar dacă lucrurile merg cum trebuie - și nu avem semnale că nu vor merge -, ne vom apropia de 100 de milioane de euro anul acesta.

Din ce țări sunt clienții care beneficiază de proiectele dezvoltate de ING Hubs?

Din aproape toate țările unde este prezent Grupul ING. Filozofia este următoarea - noi construim platforme care sunt scalabile, expandabile, care nu neapărat sunt în contact direct cu clientul. Un exemplu foarte bun aici aș zice că este reprezentat de modulele de autentificare.

Aceste module nu sunt specifice unei anumite țări. Autentificarea într-o soluție de internet banking în Italia sau Franța, de exemplu, este aceeași, are aceleasi criterii. Este genul de soluție pe care ING Hubs o dezvoltă, apoi toate țările grupului o integrează în soluțiile lor, pentru că e mult mai simplu să dezvolți o dată și să integrezi, decât fiecare țară din Grupul ING să dezvolte același lucru de mai multe ori. Soluțiile pe care le dezvoltăm noi ajung în 24 de țări în care Grupul ING este prezent, de la țările pe care noi le numim market leader, unde ING are cotă de piață foarte mare – Belgia, Olanda -, la țări ce sunt pe val de creștere – România, Franța, Italia, Germania, Spania -, până la țări mai îndepărtate - Australia sau Filipine.

Cum a pornit pasiunea dvs pentru IT?

A pornit în anii 90, cu un HC 90, un PC extrem de rudimentar. În anii de liceu am primit acest cadou și m-a captivat. Am început să caut cărți de programare, să încerc să exploatez această „jucărie”, dar putea să fie folosită și într-un mod mai pragmatic. Apoi am făcut Facultatea de Automatică și Calculatoare și de aici lucrurile au început să se lege în alt fel. În ultimii ani de facultate am fost profesor în școala în care am învățat clasele I-VIII, Școala nr 139 din București. Dintr-odată, atunci am devenit coleg de catedră și de cancelarie cu foștii mei profesori.

Un sfat pentru tinerii pasionați de IT, care ar dori să ajungă să lucreze în domeniul tehnologiei informației?

Cred că în primul rând trebuie să-și descopere pasiunea. Domeniul este foarte larg, când vorbim de tehnologia informației putem să vorbim de zona de infrastructură, începând de la networking, servere, data center. Apoi putem merge către zona de operation sau instalare de sisteme - pentru unii oameni este o pasiune să construiască sisteme folosindu-se de softuri deja comerciale, să deseneze arhitecturi de sisteme. Există apoi zona de dezvoltare de software, care implică alt fel de skill-uri, poate mai analitice. Trebuie să stăpânești algoritmi, tehnologii, mergând până la zona de data management, unde e nevoie de skill-uri de analiză pentru baze de date cu dimensiuni enorme, uneori de neconceput. Deci în primul rând, fiecare dintre tinerii la început de drum trebuie să își găsească zona cu care rezonează, pentru că nu le poți acoperi pe toate, asta e clar. Ca inginer IT trebuie să știi din toate, din domeniul tehnologiei informației, dar trebuie să găsești o zonă cu care rezonezi. Și apoi este doar despre studiu. În prezent există pe internet atât de mult material de documentare, sunt tot felul de forumuri, bloguri, cărți în format electronic și trebuie foarte mult studiu, pentru că lucrurile se schimbă extrem de repede.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp