Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Probabil că orice om a primit această întrebare când a fost copil: cum răspund la ea adulții de azi

Dorinta

Foto: Guliver Getty Images

În timpul unor ateliere de dream management (despre care am mai scris aici), am întrebat nişte oameni mari ce visau ei să fie, să facă sau să devină când erau ei mici. Iată ce a ieşit:

Sofia voia să devină actriţă sau cântăreaţă. Când era mică ea cânta tare în faţa oglinzii şi nu o deranjau vecinii care se arătau mai puţin entuziasmaţi de interesul ei pentru muzică. Când s-a făcut mare a tradus o carte despre filozofia budistă care i-a schimbat viaţa în bună măsura. 

Silvia voia să devină medic. I se părea fascinantă ideea de a face injecţii. Acum lucrează în departamentul de marketing al unui ONG şi când va fi și mai mare ar vrea să devină hair stylist

Monica voia să devină tot cântăreaţă şi chiar a cântat într-o trupă de fete, încurajată fiind de părinţi, până când şi-a dat seama că încurajarea părinţilor era bună, dar nu avea nicio legătură cu realitatea lipsei ei de talent. Acum visul ei e să facă o călătorie în jurul lumii, împreună cu fiica ei, înainte ca aceasta să meargă la şcoală. 

Cristina visa să aibă părul lung şi să facă armata. Acum visul ei e să poată fi mai jucăuşă cu copiii ei.

Ileana ar fi vrut să fie avocat ca mama ei, dar i-a trecut când şi-a dat seama că e supărată că o vedea prea puţin pe mami care era ocupată tot timpul.

Mariana a vrut să devină atletă, dar a devenit electrician vagoane, iar ulterior specialist în protecţia copilului şi educaţie. 

Miruna voia să devină prinţesă, sirenă şi agent FBI, dar a devenit jurist.

Iulia voia să devină „judecătoreasă” (nu judecător, ca băieţii, sau „judecătoare”) şi şi-a împlinit visul, aşa că acum are alte vise.

Viviana ar fi vrut să devină avocat de luni până vineri, iar în weekend dansatoare de dansuri de societate. I s-a împlinit doar primul vis, iar de cel de-al doilea acum râde în hohote.

Anca ar fi dorit să devină administrator de bloc, ca să poată să îşi cheme toţi prietenii să locuiască în acel bloc împreună cu ea.

Cristina ar fi dorit să devină Batman: ea punea o pernă mare pe jos şi sărea pe ea de pe un dulap de dimensiuni medii, ca să nu se lovească, dar ca să aibă totuşi un pic de adrenalină.

Simona voia să devină veterinar, aşa că în clasa a doua a înfiinţat o asociaţie care avea grijă de toţi câinii şi pisicile fără stăpân. Strângea fonduri ca să poată cumpăra lapte pe care îl dădea cu biberonul căţeilor şi pisiceilor.

Oana voia să devină jongleur şi snowboarder, dar a fost foarte tulburată când a aflat despre încălzirea globală şi a renunţat la al doilea vis, gândindu-se că ar putea să facă o treabă mai bună ca stewardesă. Acum lucrează în domeniul justiţiei. 

Copii răspunzând la întrebări

Foto: Profimedia Images

Alexandra voia să devină poliţistă, ceea ce a şi devenit. Voia şi să devină rich and famous, ceea ce zice ea, încă nu s-a întâmplat, dar mai aşteaptă.

Alex voia să se facă medic ginecolog, pentru că era tare haios când părinţii aveau musafiri şi îl puneau să spună oaspeţilor ce vrea să devină el. Toată lumea exploda în hohote de râs şi lui îi plăcea tare să fie în centrul atenţiei. Îi place asta în continuare, aşa că nu scapă nici o ocazie ca să spună o glumă bună. El şi-a îndeplinit aşadar visul real (de a fi în centrul atenţiei), chiar dacă visul secundar cu ginecologia a rămas în urmă. E foarte mulţumit aşa.

Larisa, care acum e foarte pasionată de dreptatea socială şi are o meserie în care o şi promovează, ar fi vrut să devină musafir sau pensionar, pentru că şi-a dat seama că aceștia au cele mai puține responsabilităţi: musafirii, de exemplu, plecau şi o lăsau pe ea şi pe mami să cureţe casa şi să spele vasele şi paharele murdare. 

Raluca dorea să devină soţie, iar acum visul ei e să deschidă un aşezământ social pentru seniorii noştri care nu îşi permit unul din acele azile costisitoare care oferă servicii cât de cât decente.

Roxana visa să devină vânzătoare de parfumuri, iar acum lucrează în diplomaţie.

Alina voia să devină arheolog şi să facă leacuri din plante. Are asta în comun cu Mariana, cea care dorea să devină atletă şi care acum visează ca la pensie să aibă un fel de fermă cu plante medicinale. Dar la pensie. Acum e ocupată să ajute copii în situaţii tare dificile.

Ştefan şi Gabriela voiau să se facă antreprenori, pentru că aveau în familie astfel de modele, dar cred că până la urmă Georgiana a fost cea mai inspirată: ea visa să fie fericită tot timpul!

Tu îţi aminteşti ce voiai să devii când erai mic/ă? Dar acum, că eşti mare, care mai sunt visele tale? Cui ai putea să îi spui în detaliu despre visul tău cel mai mare de acum? Și dacă ai putea să faci un pas mic-mic, cel mai mic care să te ducă doar un pic mai aproape de visul tău de acum, care ar fi acela? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Sofia, Monica, Cristina, Miruna, Iulia, Alexandra, Raluca...

    Așa ați învățat că este politic corect, să ne ocupăm doar de visele femeilor? Scoateți atunci o revistă de corectitudine politică și nu mai încercați să otrăviți creiere pe-aici!

    Visul meu este să se termine cu minciuna asta numită corectitudine politică, în care se inventează minorități oprimate și se cheltuie în mod aberant o grămadă de resurse!
    • Like 2
    • @
      check icon
      O... :) Pensionar am vrut, dar nu mi-a ieșit încă... :))
      • Like 1
    • @
      Sunt alături de Dvs cu visul de a se termina cu așa numita ”corectitudine politică” neomarxistă, cu toate aberațiile aferente.
      Referitor la text, observăm că da, apar o grămadă de nume de femei și doar 2 (doi) bărbați. Unul e chiar alături de o femeie, cei care doreau să devină antreprenori, dar tot o femeie a fost mai inspirată ca ei, cea care visa să fie fericită tot timpul.... Revin, fiindcă m-am oprit puțin din scris să-mi șterg o lacrimă de emoție.
      Nu în ultimul rând, celălat bărbat rătăcit printre atâtea femei, visa să devină, atenție! medic ginecolog. Adică tot o carieră care depinde exclusiv de femei. Că nu putea de exemplu să vrea să se facă polițist sau militar. Am înțeles din text că aceste aspirații erau rezervate tot unor femei :-) :-) În final spun că nici meseria de medic ginecolog nu e deloc rea și o să argumentez cu un banc, puțin deocheat dar sper să fiu scuzat pentru asta, de dragul amuzamentului. Cică e mișto să fii ginecolog fiindcă tot timpul ”bagi mâna și scoți bani”....
      • Like 2
  • daca nu-ti place ce faci nu conteaza dar "fa ceea ce-ti place si nu vei munci nici o singura zi din viata ta" insa in majoritatea cazurilor ce-ti place azi nu va mai fi necesar peste ani pentru ca progres sau pentru ca maturizare individ. singura unde nu poti gresi e sa-ti placa sa nu faci nimic si sa fi suficient de prost sa nu te poti plictisi de asta.
    • Like 3


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult
sound-bars icon