Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Măriuca Talpeș, antreprenor educațional: „Toți copiii se nasc inteligenți. În România, noi scădem IQ-ul copilului până la 14 ani”

Copil nefericit la școală

Foto: Guliver Getty Images

România se află pe penultimul loc din Europa în ceea ce privește analfabetismul funcțional: 40% dintre elevii de 15 ani nu pot înțelege sensul unui text, deși cunosc literele și pot să îl citească. Este o concluzie îngrijorătoare reieșită în urma testelor PISA, evaluări ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) recunoscute la nivel internațional, la care participă elevii din peste 70 de țări. Acestea au mai scos la iveală și faptul că 38% dintre adolescenții de 15 ani nu pot să facă raționamente științifice elementare sau să își explice fenomene simple ale naturii. Măriuca Talpeș, antreprenor educațional și inițiator al Proiectului Merito, care îi premiază pe profesorii valoroși, vorbește despre pericolul pe care îl reprezintă pentru România lipsa unor aptitudini de bază în rândul unei mari părți a generației tinere. O rată a analfabetismului funcțional de 40% reprezintă un eșec al educației aproape imposibil de îndreptat.

„E foarte important să ne ocupăm de acești 40% dintre elevi care ajung la 15 ani să fie analfabeți funcțional. Este un nivel uriaș, pentru că, după 14-15 ani, când intră la liceu nu mai pot fi salvați. Nu vor fi transformați în copii care să înțeleagă un text. Vor ajunge adulți care vor realiza joburi de valoare foarte mică adăugată, vor ajunge adulți care nu se știe dacă mâine, într-o economie foarte tehnologizată, foarte robotizată, își vor mai găsi un job. Jumătate din generație nu poate duce economia înainte”, a spus Măriuca Talpeș, în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24

În opinia ei, cei mai mulți copii se nasc înzestrați însă felul în care se face școală în România face ca inteligența lor să descrească până în adolescență.

„Toți copiii se nasc inteligenți, există un procent foarte mic de copii cu probleme la naștere. Și există o curbă a lui Gauss, sigur există copii care au mici probleme de IQ și copii excepționali, este o curbă absolut normală. Acest IQ poate să crească odată cu vârsta sau să descrească. Ce este clar că ce se întâmplă în România este că noi scădem acest IQ al copilului până la vârsta de 14 ani. Toți au potențial. Nu există copii proști. Ba din contră, acest IQ crește la fiecare generație”, crede Măriuca Talpeș.

O soluție pentru prevenirea analfabetismului funcțional stă în învățământul remedial care este aproape inexistent în România. „Trebuie ajutați copiii să nu rămână cu goluri din primele clase. Nu există un învățământ remedial în România, nu există un învățământ pentru ritmul de învățare ale fiecăruia, astfel încât să acoperim golurile din timp”, explică Măriuca Talpeș.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • http://zambesc-deci-exist.blogspot.ro/2016/09/ai-carte-ai-parte-de.html
    • Like 0
  • Probabul ca profesorii gimnaziali sunt foarte revoltati de afirmatiile astea insa mie imi par adevarate.
    Scoala asa cum este ea acum, este anacronica. Este practicata dupa aceleasi precepte care ne-au transformat si pe noi in niste timorati. Elevii nu sunt incurajati sa participe in adevaratul sens la ore. Nu le este incurajata logica si gandirea creativa. Principiul cel mai raspandit este - profesorul vorbeste si nimeni nu poate pune la indoiala ce spune, iar elevii vor invata pe dinafara ce spune profesorul care ii va asculta data viitoare si-i va corecta la cuvant. Astfel dupa trecerea lectiei toti vor rasufla usurati ca s-a terminat si nu vor retine nimic din esenta ei.
    Sunt extrem de rare cazurile cand profesori, in general tineri fac orele interesante si se folosesc de programa in sens creativ si nu robotic. Problema e ca generatii intregi de copii sunt sacrificate pana vor iesi la pensie plictisitii si inadaptatii.
    • Like 2
    • @ Calin Ungureanu
      Nu stiu care sunt proportiile, pot doar sa va spun ca acum nu foarte multi ani am terminat liceul si nu am avut parte de tipul de profesori descris de dvs. nici in gimnaziu nici in liceu, cu o singura exceptie. Profesorii care stiau sa faca ora interesanta nu erau in niciun caz tineri, de fapt tocmai cei cu experienta pareau sa lucreze cel mai bine. Nu ca cei mai tineri nu s-ar fi straduit.
      • Like 0
  • Afirmaţia că şcoala românească scade IQ-ul copilului până la 14 ani este total deplasată. Din rezultatele testelor PISA, putem, indiscutabil, să extragem informaţii utile referitoare la situaţia îngrijorătoare din învăţământul naţional. Relevanţa testelor PISA nu este însă chiar atât de recunoscută internaţional, din moment ce profesori "mai recunoscuţi internaţional", de la universităţi prestigioase (Stockholm University, University of London, Arizona State University, Stanford University, etc.) au semnalat efectele nocive pe care rezultatele testărilor şi interpretările statistice aferente acestora le-au avut asupra strategiilor de dezvoltare a învăţământului din diferite ţari. În plus, OECD are propriile sale interese financiare şi viziuni economice regionale asupra rolului pe care şcoala ar trebui să-l aibă în societate. Aceste viziuni nu sunt întotdeauna cele pe care trebuie fundamentat un învăţământ naţional serios.

    Sub titlul "OECD and Pisa tests are damaging education worldwide", cunoscutul cotidian "The Guardian" a publicat (6 martie 2014) scrisoarea pe care un grup de profesori experti în educaţie i-au adresat-o lui Andreas Schleicher (directorul programului internaţional de testare), cerând anularea următoarei runde de testare. Dacă adresa este încă activă, puteţi citi scrisoarea aici:
    https://www.theguardian.com/education/2014/may/06/oecd-pisa-tests-damaging-education-academics
    • Like 1
  • Educația, da educația este cea mai importantă investiție. Sau mai bine zis ar TREBUI să fie cel mai important domeniu de investit. Procesul educațional este cel care-i formează pe copiii noștri, viitorii meseriași, viitorii manageri, viitorii medici, profesori, etc. Nu știu dacă toți copiii se nasc inteligenți dar, știu sigur că toți copiii se nasc cu ochii albaștri după care se stabilizează culoarea ce o vor avea toată viața. Să depășim acest moment și să vorbim de cât de inteligenți îi vor „doctrina„ piședistă împrumutată de la Kremlin. Distrugerea Învățământului Românesc cred că s-a făcut deliberat pentru că mai ușor poți să-i conduci pe oameni cum face Păcală cu măgarul căruia îi ține prezent în față un...morcov atârnat de un băț. ”Morcovul” atârnat de Guvern în fața românilor sunt promisiunile nesimțite, fără acoperire și, un limbaj de lemn pe care nici ei nu-l înțeleg pentru că e folosit anapoda, de la...dreapta la stânga.
    • Like 1
  • va contrazic in privinta unei idei, nu toti copiii se nasc inteligenti. Aparent peste 50% din IQ, conform unor studii recente, este de origine genetica. Deci copilul Vioricai Dancila, spre exemplu, nu are mari sanse sa fie viitorul Premiu Nobel in matematica, oricata scoala ar face.
    Asta nu scuza calitatea proasta a scolii "medii" din tara. Cu salarii de rasu curcilor, cati absolventi de calitate speram sa se indrepte spre invatamant? Eu am avut sansa sa am profesori care au fost olimpici la materiile lor. Acum va puteti imagina un elev olimpic ramanand in invatamant? Profesoratul trebuie sa revina celor mai buni dintre buni, asa cum e in multe din tarile cu invatamant de calitate. La noi e doar o sursa de troc politic, posturi caldute la inspectorate, si masa de vot.
    Am foarte mult respect pentru toti cei care fac aceasta meserie cu daruire.
    • Like 3
  • Trexer check icon
    „Toți copiii se nasc inteligenți!”

    „... da, da' ne trebuie și măturători, și instalatori, și tehnicieni și...”



    Hotărâți-vă mămicutzelor!
    • Like 1
  • Mariuca Talpes NU este psiholog, pedagog, profesor, ci antreprenor educational, cum scrie in titlul articolului, adica o persoana cu foarte multi bani care a deschis institutii de invatamant privat. Nu stiu pe ce studii isi intemeiaza dumneaei afirmatiile, cred ca pe niciun fel de studiu, dar ideea ca scoala roamaneasca actuala, cu toate neajunsurile ei, te tampeste este o TAMPENIE. Nu apar sistemul de invatamant de stat din Romania, e prost, mostenit din comunism si foarte putin reformat din anii '90 incoace. Da, pentru cei care ofteaza dupa "cartea serioasa, nu gluma" care se facea, chipurile, in comunism, trebuie sa spun ca sistemul de invatamant comunist era prost, punea accentul pe un volum imens de informatii fara a face corelatiile necesare intre dificultatea si cantitatea informatiilor transmise si capacitatea de intelegere a elevilor specifica varstei, nu avea discipline de factura formativa, care sa puna accentul pe educatie, adica formarea de valori si principii, fiind, in schimb, impanat cu greoaie discipline tehnice si de imbecilizare, gen " informare politica" si " invatamant politico-ideologic". Insa nu sustin nici ideile doamnei Talpes, care este, de fapt, o neofita, fara nicio pregatire in domeniul stiintelor educatie si care cunoaste superficial problemele invatamantului de stat. Doamna respectiva si-a dorit candva sa fie profesoara, dar a avut norocul sa se casatoreasca cu un barbat cu bani si initiativa, devenind cu ajutorul lui antreprenor si nu profesor. Asa ca doamna vorbeste dintr-un unghi prost, acuza profesorii ca isi urasc elevii, cand mie mi se pare ca prin afirmatiile ei, chiar dumneaei ii uraste pe profesori, invinovatindu-i de esecurile copiilor. Problemele invatamnatului romanesc de azi, pe care doamna Talpes nu le ia in seama, sunt, asa cum spuneam mai sus, o programa supraincarcata si prost conceputa, pe care profesorii sunt fortati sa o urmeze, de teama controalelor tematice sau inopinate ale inspectorilor. Apropo, stiti ca anul acesta inspectorii si metodistii au avut sarcina trasata de minister sa faca inspectii profesorilor care predau la clasa a V-a, pentru a vedea daca urmeaza "noua" programa, prea putin diferita de cea veche? Deci, stimati parinti, daca copiii dumneavoastra se plang simtindu-se presati de materia multa predata, sa stiti ca si profesorii se simt la fel de presati. O alta problema serioasa este suprapopularea claselor, desi legea si studiile psiho-pedagogice stabilesc un efectiv maxim/optim de 25 de elevi intr-o clasa, ministerul si inspectoratele obliga scolile, din ratiuni economice, sa infiinteze clase cu peste 30 de elevi. Profesorii nu isi urasc elevii, cum tendentios spune doamna Talpes, ci pur si simplu, din cauza numarului mare de elevi dintr-o clasa nu resesc sa-i cunoasca bine, uneori nici macar dupa nume, si sa stabileasca relatii mai apropiate cu ei. Profesorii nu predau atractiv pentru elevii secolului XXI, fiindca nici nu au mijloacele didactice necesare. Sunt putine scoli de stat, in special cele de "fite", care au toate clasele dotate, cu ajutorul parintilor, nu al statului, cu tehnologie informatica, astfel incat sa se realizeze un invatamant asistat de calculator la TOATE orele. In general scolile au doar un laborator de informatica, unde se fac orele aferente disciplinei informatica si arareori se mai pot face in el ore la alte discipline. Revin la afirmatia din titlu, scoala, asa deficitara cum este ea, NU tampeste. Nu exista niciun fel de studiu care sa se bazeze pe masurarea IQ-ului prescolarilor din Romania si compararea acestor valori cu cele obtinute dupa ce copiii romani parcurg ciclurile invatamantului de cultura generala. S-ar putea ca analfabetismul functional sa aiba alte cauze, pe care nu stau sa le prezint, fiindca pornesc de la niste aprecieri personale, la fel ca si cele ale doamnei Talpes, nu de la studii speciale. Asa ca, decat sa vorbim aiurea, pe langa marginea problemelor reale, mai bine ne-am apuca sa le rezolvam. Ce ar fi sa sustinem o reforma reala a programelor de studiu, lund in considerare si modele straine, sa impunem ministerului si insectoratelor sa respecte legea privind numarul maxim al elevilor intr-o clasa, si, cine stie, in loc sa deschidem scoli private, ca o afacere personala, sa dotam cateva scoli cu tehnica informatica, daca ne arde la suflet soarta invatamantului romanesc.
    • Like 2
  • Corina check icon
    „România se află pe penultimul loc din Europa în ceea ce privește analfabetismul funcțional”, ziceți. O poziție codașă la analfabetism, fie și funcțional, e bună. Poate ați vrut să spuneți că suntem pe locul doi cu procentul ăsta mare, de 40% analfabeți funcțional în respectiva categorie de vârstă.
    • Like 3
  • „Nu există un învățământ remedial în România, nu există un învățământ pentru ritmul de învățare ale fiecăruia.”

    Nu numai că nu există așa ceva, dar există un sistem megastandardizat și cu pretenții elitiste care, în loc să facă lucruri primare la clasele primare, bulversează copiii din ciclul primar cu „avioane” din culegeri cu pretenții elitiste, dar de o calitate educațională îndoielnică, și ale căror autoare par să aibă foarte puțină legătură cu experiența practică de la clasă.
    Și apoi fișele, fișele online, postate acolo de învățătoare care se întrec între ele...

    Și apoi lecturile obligatorii, majoritatea neinteresante, neadaptate la realitatea din prezent, și din care copiii sunt testați aproape săptămânal, ajungând să considere cititul o corvoadă , necesară doar pentru a lua un calificativ cât mai bun...

    Sunt dezamăgit de învățământul primar, iar cel gimnazial, bine descris în articolul de mai jos, îmi dă deja fiori:

    http://www.contributors.ro/editorial/cum-produce-scoala-tampiti/
    • Like 1
    • @ Tom Dick N'Harry
      Cam care ar fi un exemplu de asemenea "avion"?
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      De exemplu, la mate, probleme de genul "În 4 seringi se pune apă, în fiecare seringă cu 1 ml mai mult decât în cea de dinainte. Se pot pune în aceste seringi o cantitate de 15 ml de apă?"
      Problema asta cică e de la multiplii și submultiplii litrului, dar așa să-ți imaginezi, că în loc să exerseze și să știe bine multiplii și submultiplii metrului, litrului și gramului, numai mizerii din astea au „frecat” la teme.

      Exemplu la română: să găsești mai multe substantive care au aceeași formă și la singular și la plural. Astea-s chestii primare, cu asta ar trebui să-și consume timpul în clasele primare?!

      Ca să nu mai vorbesc de faptul că mai sunt încă 7 săptămâni de școală, dar deja materia și culegerile s-au terminat. Cui naiba îi folosește maratonul ăsta?!
      • Like 0
    • @ Tom Dick N'Harry
      Nu mi se par mizerii, sunt probleme simplute de mate, la fel cu substantivele la limba romana, presupunand ca li s-a si predat corect materia. Tot asa am lucrat si eu la vremea mea si nu mi se parea exagerat. Daca aveam nevoie lucram si singur din culegeri fara sa imi dea cineva de lucru. Elevilor le foloseste exercitiul, asa se invata pana la urma, cu exercitiu. Ca s-au grabit cu materia da, asta e greseala cadrului didactic, intr-adevar.
      • Like 0
    • @ Jonn Jonzz
      maripos check icon
      Ia rezolva problema cu seringile!
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult