Pentru a vedea nivelul de maturizare al unei societați, nivelul de civilizație, de educație și de bun-simț, nu trebuie să mergi pe stradă sau în piețe și să faci sondaje savante. Nu trebuie făcute sondaje de companii prestigioase de sondare a opiniei publice, care calculează cu multa acuratețe eșantioane reprezentative și care se încadrează în marje de eroare.
Pentru a vedea care este fața adevărată a unei societăți trebuie să faci un lucru extrem de simplu, să mergi la un concert într-una dintre sălile de concerte consacrate: Ateneu, Sala Radio, Sala Palatului. Cel puțin pentru București.
În ultimele luni am fost la câteva concerte la Sala Radio și la Sala Palatului. Fiecare concert începe cu un anunț: „Stimați spectatori, pe durata desfășurării spectacolului va rugăm să închideți telefoanele mobile. Fotografierea sau înregistrarea sunt interzise! Vă mulțumim!”. Crainicul este extrem de amabil! Ni se adreseză tuturor „Stimați spectatori” – asta înseamnă că ne stimează și ne apreciează, ne adresează rugămintea, cu multă politețe, să nu folosim telefoanele mobile, ba chiar, distinsul crainic ne și mulțumește pentru respectarea acestor reguli minime de comportament într-o sală de spectacole de o anumită ținută!
Nu pot să înțeleg în ruptul capului care dintre cuvintele de mai sus nu sunt înțelese de unii spectatori! Nu înțeleg, cu siguranță, cuvântul „interzis”, dar am senzația că nu înțeleg nici alte cuvinte simple din textul rostit de crainic, de exemplu „inchideți telefoanele mobile”, „fotografierea” sau „înregistrarea”.
Nu știu ce ar trebui făcut ca unii spectatori să înțeleagă sensul simplu al acestor termeni! Realmente nu știu, pentru că, în afară de anunțul crainicului, sunt afișe care indică fotografiatul interzis peste tot, chiar și pe ușile din interiorul sălii de spectacole!
După bătaia gongului, după stingerea luminilor și după începerea spectacolului, începe masacrul! Mulți dintre spectatori stau cu telefoanele mobile pregătite să înregistreze și chiar filmează. Unii dintre ei se chinuie să filmeze tot spectacolul, să nu piardă nicio secundă. Practic aceștia văd spectacolul pe ecranul telefonului mobil, nu se pot uita sau concentra la scenă, la spectacolul real. Alții fac poze și sunt foarte fericiți, parcă ar fi pe litoral! Unii fac poze folosind blitz-ul în timpul spectacolului sau chiar filmează cu blitz. În acest caz, ai șansa nesperată să vezi, în întunecimea sălii, un rând de cefe foarte bine luminate de la blitz. Unii se plictisesc și se uită la știri pe telefon sau pe facebook. Alții schimbă sms-uri. Am fost în urmă cu câteva săptămâni la un spectacol extrem de delicat, era nevoie de liniște, cum ar fi normal de altfel, ca să simți muzica, dar ce să mai simți când un cuplu a mormăit și chicotit aproape tot concertul. La un moment dat, păreau deranjați de muzică. La un spectacol de jazz, am văzut că cei din fața mea au studiat horoscopul sexual!
Săptămâna trecută, de plidă, o domișoară a făcut poze și a filmat cu tableta! A fost o situație hilară, penibilă chiar, când a început să facă selfie cu tableta! Nu a ratat niciun unghi, a făcut selfie având ca fundal scena, dar și sala. Evident, selfie fără un zâmbet forțat/calculat și fără duck-face nu există!
Unii spectatori nu se pot abține să nu încalce minimul bun-simț!
De ce fac acest masacru în instituțiile de înaltă cultură? Există răspunsuri diverse care încearcă să explice de ce spectatorul mic și anonim nu are pic de rușine și deranjează pe toată lumea. Unii dintre ei fac poze, proaste, ca să se laude cel mult o dată unde au fost, alții doresc să dea check-in pe facebook, poate chiar postează pe rețelele de socializare pentru câteva like-uri. Oricare dintre aceste răspunsuri nu justifică lipsa de bun-simț, de minimă decență!
Este interesantă și imobilitatea celor din jur, care acceptă fără nicio reacție astfel de comportamente. Am încercat de câteva ori să atrag atenția unor astfel de persoane, dar atitudinea lor a fost extrem de violentă, ce mă interesează pe mine ce fac ei, fac ce vor fără nicio discuție! Este atitudinea tipică a celui care greșește, dar dacă îndrăznești să îi atragi atenția, te înjură și devine violent, în loc să își ceară scuze.
Dacă în aceste instituții de cultură, unde vine elita, crema societății, intelectualitatea, oameni rafinați, cărora se presupune că le place muzica pe care doresc să o audă, pentru că acesta este motivul pentru care au venit, persoane rafinate, persoane care știu să aplaude la un concert de muzică clasică, se întâmplă câte un masacru cu ocazia fiecărui concert, atunci eu cred că nu ar trebui să avem nici o așteptare de la nimeni, nu ar trebui să ne enervăm în trafic, pe stradă, la cumpărături, în piață, nu trebuie să ne mai mire absolut nimic din ceea ce se întâmplă în România!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Așa, sărind cu morala pe spectatori și deplângând truist "elite dispărute" etc. mă simt dezamăgit.
E facil să faci morală publicului. Primii care se reped s-o facă sunt artiștii.
Dar dacă nivelul de calitate al interpretărilor muzicale de la Ateneu, Sala Radio, Operă e jalnic (cum chiar e, de foarte multe ori)?
Dacă lipsa de talent a unui muzician ajunge să fie resimțită ca o insultă de un meloman rafinat (a propos de elită)?
Serios, comportamentul publicului e doar o mică parte din problemă.
La urma urmei inițial era destinată unei elite sociale ,nu culturale care nu se afiș în fața celor chemați să incânte / ofere divertisment .Atitudinea pios - catolică burgheză e exces de falsitate .
Decât falși și pudibonzi ,mai bine naturali .
Smartul a câștigat statutul de organ / sistem anatomic imposibil de amputat .
Obs. conversații plăcute !
Despre ce elita vorbiti?
Un moment similar am trait, tot in sala de teatru (Sala Reduta, Brașov – micuța si destul de intima) când in timpul piesei “Străini in noapte” cu Maestrul Florin Piersic si Medeea Marinescu, a sunat iar telefonul. Maestrul a oprit reprezentația si i-a cerut “doamnei” telefonul sa răspundă la el si sa-i explice apelatului ca tocmai a întrerupt o piesa de teatru si dacă poate el sa-i fie de vreun ajutor. Penibil!!!
Daca in autobuze ești agasat de conversați pe care nu vrei sa te ascuți, pe strada te eschivezi de diverși inși si inse care nu pot sa-si scoate nasul din telefon, măcar in sala de spectacole sa fie altfel…dar nu este… . Cocalarul, prostul si fudulul pun stăpânire pe Romania. Bunul simt de mult a dispărut.