Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de patru ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră și testați viitorul tehnologiei. Am implementat conversația vocală direct în browser. Apăsând pe butonul de microfon, puteți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mesajul unui „milenial răsfățat”, care are totul „pe tavă”, pentru părinții crescuți în comunism: „Milenialii sunt pregătiți să schimbe Romania în bine, trebuie doar lasați să o facă”

Milenial la birou

Foto: Guliver/ Getty Images

Făcând parte din generația milenialilor, am simțit de multe ori presiunea din partea generației anterioare cu privire la “reușitele în viață”. Dacă părinții noștri până la vârsta de 25-30 de ani aveau studiile terminate, locul de muncă stabil plus locuință, cei ca mine sunt obișnuiți să stea în chirie pe timp nedeterminat, să împartă apartamentul cu alți oameni, să schimbe job-ul destul de des, să lucreze pe cont propriu, să aibă copii mult mai tărziu. 

De multe ori, se speculează că aceste “neîmpliniri” vin din faptul că am fost răsfățați, că nu știm ce este greul, că nu suntem hotărâți și că- în general- nu avem un scop în viață.

Am să expun aici câteva probleme cu care ne confruntăm, pentru a neutraliza puțin părerile vehemente și pentru a realiza că orice generație are greutățile ei și mentalitățile ei influențate și de ce se întâmplă pe plan economic.

Cei de dinaintea noastră, știm, au trăit greu. Comunismul i-a ținut fară libertate de exprimare, fară electricitate și alimente și lista poate continua. Apoi a venit tranziția.

Când se fac aceste comparații, în majoritatea cazurilor se pun în balanță dezavantajele din trecut și avantajele din prezent - libertate de exprimare, digitalizare, liberă circulație. Ce nu se spune despre noi este că am fost deja loviți de o criză economică la sfârșitul lui 2007, exact când mulți dintre noi tocmai intrau pe piață muncii, urmată de pandemia de anul acesta, care a venit peste mulți antreprenori și afaceri deschise după revenirea din criză. 

Până în 2025, milenialii vor reprezenta majoritatea forței de muncă, suportând toate costurile economice care vor veni după pandemie.

Un alt dezavantaj trăit de cei din generația mea este creșterea prețurilor locuințelor. Dacă părinții noștri au reușit să își achiziționeze locuințele în care locuiau imediat după căderea comunismului pentru o sumă destul de mică, să iei astăzi o proprietate reprezintă un angajament de plată pe zeci de ani. Sistemul pur capitalist își arată limitele și asta nu se întâmplă numai la noi în țară.

Prețurile locuințelor peste tot în Europa de Vest și America au crescut mai repede decât inflația, iar fară niște măsuri de reglementare a piețelor din partea guvernelor este imposibil pentru mulți dintre noi să avem propria casă, fără a plăti jumătate din viață pentru ea. Mentalitatea în această privință- a închiria pe timp nedeterminat- este dată și de situația economică a multora dintre noi sau de flexibilitatea pe care o manifestăm pe acest subiect.

Odată cu apariția universităților particulare după 1989, mult mai mulți oameni au diplome, iar asta aduce concurentă pe piața muncii, ceea ce i-a determinat pe mulți să își continuie studiile după licență sau să aleagă să studieze în străinătate. Acest lucru adaugă câțiva ani de chin financiar pentru unii dintre noi, care am ales să lucram part-time sau să luăm job-uri flexibile până la terminarea cursurilor.

Suntem o generație care a început să exprime ce simte, iar asta se vede și în alegerile pe care le facem. Pentru mulți dintre noi, un loc de muncă nu mai este doar o sursă de venit, ci vrem să fie ceva ce ne place să facem și pentru care suntem sau credem că suntem buni. De aceea, mulți preferăm să începem o afacere pe cont propriu, să lucrăm ca freelanceri sau să schimbăm joburile când nu există perspectivă de avansare sau un mediu propice de dezvoltare profesională și personală. 

“Scopul în viață” pentru mulți dintre noi a devenit calitatea însăși a vieții, nu o traiectorie prestabilită de urmat pentru a câștiga respectul cunoscuților. Aspirăm la o societate echitabilă și fără stigmate.

Exprimarea a ceea ce simțim se vede și modul cum generația noastră alege să își crească copiii- unde tații devin mai apropiați de copii și mamele, confidente. Inteligența emoțională începe să fie apreciată și chiar utilă și pentru afaceri, unde marketingul este important. Mentalitatea în ceea ce privește creșterea unui copil s-a schimbat și ea, copiii venind tot mai tărziu, atunci când situația financiara o permite și nu neapărat imediat după căsătorie, terminarea studiilor sau împlinirea vârstei de 20 de ani.

În ultimele decenii, guvernele și legislativul au fost întotdeauna dominate de generațiile anterioare, generației majoritare pe piața muncii. Și poate că a venit timpul ca acest lucru să se schimbe.

Milenialii sunt pregătiți să schimbe Romania în bine, trebuie doar lasați să o facă.

Articol publicat pe blogul autoarei.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Un articol plin de prejudecati si platitudini. Iata cateva:
    "Dacă părinții noștri au reușit să își achiziționeze locuințele în care locuiau imediat după căderea comunismului pentru o sumă destul de mică, să iei astăzi o proprietate reprezintă un angajament de plată pe zeci de ani."
    INEXACT; MAJORITATEA CELOR DIN GENERATIA BATRANILOR A MUNCIT DIN GREU PENTRU O LOCUINTA, O CUTIE DE CHIBRITURI IN CARE SA SE ODIHNEASCA SI SA SE INMULTEASCA. PERSONAL AM PLATIT TREIZECI DE ANI RATE LA UN AMARAT DE APARTAMENT CONFORT DOI, OBTINUT DUPA CATIVA ANI DE ASTEPTARI CU ACORDUL SIDICATULUI SI PARTIDULUI.

    Alta perla:
    "Odată cu apariția universităților particulare după 1989, mult mai mulți oameni au diplome, iar asta aduce concurentă pe piața muncii, ceea ce i-a determinat pe mulți să își continuie studiile după licență sau să aleagă să studieze în străinătate."

    VAI SI AMAR DE CAPUL VOSTRU, SARACILOR! PER VREMEA MEA NU EXISTA CONCURENTA, EXISTA REPARTITIE IN FUNCTIE DE CRITERII DE PARTID. CAT DESPRE STUDII IN STRAINATATE, DE ASA O PEDEAPSA NE-AU SCUTIT AUTORITATILE COMUNISTE. E DREPT CA ODRASLELE NOMENCLATURIII, CA PETRE ROMAN, N-AU SCAPAT.

    "Suntem o generație care a început să exprime ce simte"
    SUNTETI O GENERATIE PENTRU CARE VECHEA GENERATIE S-A SACRIFICAT CA SA PUTETI SA VA EXPRIMATI SIMTAMINTELE!

    "... preferăm să începem o afacere pe cont propriu, să lucrăm ca freelanceri sau să schimbăm joburile când nu există perspectivă de avansare sau un mediu propice de dezvoltare profesională și personală.

    SI NOI AM FI PREFERAT, DAR N-AM AVUT DE ASLES. IN SCHIMB AM CREAT O LUME IN CARE DOMNIILE VOASTRE SA PUTETI ALEGE..
    VA INTELEG CA AVETI FRUSTRARI SI PARAPOANE PE CARE LE IMPI9NGETI IN SARCINA GENERATIILOR ANTERIOARE. CERETI SA FITI LASATI SA SCHIMBATI LUMEA. NOI, CEI MAI BATRANI NU VA IMPIEDICAM. DAR OBSERV CU INGRIJORARE CA, PENTRU MILENIALI, A FI LASATI SA SCHIMBE TARA INSEAMNA CA DERANJAM SI SA CAM DISPAREM DE PE SCENA, ASTFEL DE IDEI S-AU MAI INALNIT IN TARA NOASTRA ACUM VREO SUTA DE ANI SI N-A FOST DE BINE..
    • Like 2
  • Am ajuns la o concluzie trista. Aici monologam, noroc ca nimeni nu ne arestează (încă). Cafeaua de după amiaza fierbe, încă puțin și da in foc. Vorbim, ne exprimam și cam atât. Nimeni nu asculta. Nu prea au rămas multe de făcut. Ei, asta este...
    Cândva am reușit sa ieșim de după cortina de fier. Ei bine, avem acum una de catifea. In spatele ei însă se joaca comedia Uniunii Europene, aceea care stabilește regia și rolurile. Vechea stare a României rămâne aceiași indiferent de secolul in care se zbate. Nu rămâne decât sa ne asumam vina.
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Sint batrana, adica as mai avea teoretic 11 ani pina la pensie.
    M-am apucat sa citesc din nou carti hard copy, fara legatura cu profesia mea.
    In doua zile am citit America de Kafka.
    Cred ca millenials si nu numai ei ar trebui sa citeasca aceasta carte.
    Este foarte instructiva . E drept ca nu se potriveste deloc cu ceea ce e America de azi, dar cred ca e bine sa fie citita si de catre astia mai tineri,care vor sa aiba the cake si sa-l si haleasca.
    Nu e posibil. Decit daca esti ...elite si nu orice elite...ci creme de la creme ale elitei....
    • Like 0
  • Roxana B check icon
    Si totusi, n-am inteles cum vreti voi millenials sa schimbati Ro in bine.
    Pe principiul : egalite, fraternite, liberte ?(sorry, scriu cu alfabet non francofon)
    Am mai avut parte de acest principiu, frumos in teorie dar imposibil de aplicat in practica pe vremea comunistilor.( ca ei foloseau acest slogan)
    Generatia parintilor, sau poate bunicilor vostri a facut "deschiderea" in 89-90, pentru care unii au platit cu viatza.
    Deci, cum vreti voi sa imbunatatiti societatea romaneasca de azi?
    Generatia decreteilor n-a reusit si si-au luat lumea-n cap, majoritatea.
    Care e planul vostru concret?
    • Like 3
  • Domnule răsfățat. Răspunsul la întrebare este foarte simplu: bate și ți se va deschide. Nu ți se deschide? Bate mai tare. Nici atunci? Dacă vrei cu adevărat, dărâma ușile, pereții, toată șandramaua. Asta este răspunsul unui fost milenar.
    Timpul ne-a separat dar unele idealuri au rămas. Noi am încercat sa netezim terenul atunci in ‘89. A ieșit prost, o treaba neterminata dar, oricum dând mai multă posibilitate de mișcare. Mai scuturați-va și voi, s-ar putea sa se facă ceva...
    Noroc! vouă ce veniți. Poate generația voastră are suflul necesar.
    • Like 3
  • "Odată cu apariția universităților particulare după 1989, mult mai mulți oameni au diplome, iar asta aduce concurentă pe piața muncii, ceea ce i-a determinat pe mulți să își continuie studiile după licență sau să aleagă să studieze în străinătate." - aici va referiti strict la Romania, inteleg. Bun, atunci cate universitati particulare s-au infiintat dupa '89 si cu cat a crescut numarul de absolventi de facultate strict datorita lor?
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Domnilor,. sloganul asta cu "ieșiți la vot" e fasait.
    Una la mana, generația tânără e nesemnificativa demografic. Milenialii sunt putini, pot sa se mobilizeze cât vor, e cam fix pix. Ei or sa ajungă majoritari când or sa fie niște dinozauri ca cei care sunt acum majoritari.
    A doua la mana, de 30 ani la vot am avut de ales între tuse și junghi. Inclusiv în anul de gratie 2020 bătălia de da între diferite ramuri diferite ale fsn-ului.
    Eu nu aștept de la milenialii ăștia doar sa voteze, ci să-și promoveze vârfurile din generația lor, să-și facă un partid bazat pe valorile lor alcătuit din oameni valabili și pe care să-i voteze oamenii educați din toate generatiile, nu doar dintr-o categorie demografica nesemnificativa.
    • Like 3
  • Dragă milenial. Istoria noastră nu este atât de diferită pe cât ați crede. Vă plângeți că trebuie să lucrați, unii dntre voi, part time ca să aveți bani de buzunar? Am fi lucrat și noi dacă ni s-ar fi permis, deoarece mulți dintre noi nu aveam bani nici de tramvai, părinții nu prea aveau de unde să plătească și cămine și cantine, etc. Mulți colegi lucrau vara ca zilieri ca să aibă bani să se întrețină. În 2007 v-ați confruntat cu criza economică și ați avut dificultăți în a găsi de muncă. În 1974, când am terminat facultatea, atât seria noastră cât seria anterioară (criza economică mascată redusese numărul anilor de facultate de la 5 la 4), am avut repartiții fictive. Din cele două serii doar 1-2 au avut un loc de muncă în acea toamnă. Un Decret care redusese schemele din instituții de cultură, redacții,muzee, etc. unde ar fi trebuit să lucrăm ne-a lăsat pe toți șomeri, cu repartițiile doar niște hârtii fără valoare. . Și atunci nu era ca acum, să lucrezi într-o șaormerie până găsești ceva în specialitate. Aveai studii superioare, nu puteai lucra pe un alt post. În specialitate am lucrat cu toții abia din octombrie 1975. Apoi, o parte a colegilor mei au fost dați afară pe motive inventate prin anii 80 ai secolului XX. Sau mutați pe te miri unde și nu aveau voie nici să meargă să-și ia salariul din instituția de bază, li se trimitea prin curier. Vorbiți despre criza locuințelor? După ce abia-abia am reușit să muncesc în specialitate, cu o leafă de 1070/lună, evident că nu puteam spera să pot strânge bani pntru avansul necesar pentru o locuință. Deși prin lege trebuia să ni se asigure locuințe ca tineri repartizați, a fost necesar aproape un an de bătut pe la uși ca să capăt un mic apartament împreună cu o colegă. Când, în sfârșit am putut avea o casă a noastră, din cauza ratelor la avans și a ratelor la casă numai eu și soțul meu știm cum reușeam să avem bani de mâncare de la lună la lună. Iar cei care au dorit să-și cumpere o locuință personală prin 1985-86-87, trebuiau să vină cu toți banii în căciulă. Ori toți banii, ori deloc. Ba chiar la un moment, în ultimii ani ai lui Decedatu dat nici nu mai era voie să-ți cumperi o locuință proprietate personală. Vorbiți despre “Scopul în viață”. Oare credeți că “Scopul în viață” pentru noi nu a fost tot o viață de calitate? Credeți că nu ne-am dorit-o Credeți că “Scopul în viață” era să ne așezăm pe un scaun și să ne ridicăm de pe el la pensie? Credeți că noi nu aspiram la o societate echitabilă și fără stigmate? Dar stigmate am purtat destui: ba bunicul făcuse politică necomunistă, ba tatăl era preot (spre sfârșitul anilor 80 copiii de preoți, de exemplu, nu mai puteau da admitere la drept, științe politice..). Nu știu ce imagine aveți despre familiile de pe timpul bunicilor și părinților voștri, dar vă asigur că nu erau atât de diferite pe cât credeți. Iar copiii nu-i puteam face când doream din motive pe care preferați să le uitați. Ați auzit de generația Decrețeilor?
    Milenialii sunt pregătiți să schimbe Romania în bine, trebuie doar lasați să o facă. Acum depinde cum vedeți binele. Dacă binele generației dvs. se așează sub sigla corectitudinii politice, atât de la modă, mai bine să nu apuc aceasta. România a trăit într-un soi de corectitudine politică din 1945 până în 1989 și a fost oribil. Dar ca să schimbați România în bine trebuie mai întâi să mergeți la vot. Nu pot să uit o milenială care la ultimele alegeri era pe pârtie la schi și când a fost întrebată cu cine votează a spus că dânsa votează Pârtia. Și nu pot să nu-mi amintesc că la mitingurile pentru democrație reală cei mai mulți erau cei între 35-40-80 de ani. Milenialii nu se prea vedeau
    • Like 8
    • @ Stroe Adriana
      Roxana B check icon
      Problema e ca millenials gindesc altfel, mobilitatea conteaza.Copii fac pt ca e la moda. Sa faci neaparat un copil ca sa fii "o femeie implinita"
      In ziua de azi nu mai exista nici o regula, totul e pe masa.
      So, poate doar daca se-nhama la niste credite pentru o casa ,atunci o sa aprecieze siguranta locului de munca si probabil vor face si ceea ce nu le place pentru a-si plati ratele.
      Sau poate nu.
      Sint o generatie care gindeste cu totul altfel decit generatia parintilor si bunicilor lor.
      Si atit timp cit respecta regulile generatiei lor, sint OK.
      Daca vor insa ceea ce parintii si bunicii lor au avut , in spetza casa familie etc....asta vine in contradictie cu principiile lor despre viatza si atunci intra in vrie.Si trebuie sa aleaga.
      Parerea mea este ca ei si cei de dupa ei, daca or mai apuca, traiesc vremuri foarte grele, si nu cred ca vor apuca vremuri mai bune la maturitate.
      Pacat!
      • Like 2
  • Dorin check icon
    Cred că ar fii să începeți cu ieșirea masivă la vot în așa fel ca maimuțele comunistoide crescute de Ceașcă să nu mai pună în fruntea țării un partid de borfași semialfabeți.
    • Like 0
  • Aiurea ! Cei din generatia de dupa 2000 nu vor schimba Romania, pt ca nu mai sunt modele de urmat si majoritatea isi cauta norocul in alte tari, pt ca Romania e captiva , e captiva Sistemului (ala cu pile, cunostinte, relatii, rude) care nu vor o schimbare. Generatia milenianilor e ca USR-ul, vor sa conduca cand totul e pus la punct, dar de alti .
    • Like 5


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Vlad Petreanu_

În 1990, după ce lucrase într-o fabrică, Vlad Petreanu s-a angajat la un ziar, unde avea un salariu echivalentul a aproape 90 de dolari. Banii îi ajungeau, spune el, să își cumpere un pachet de țigări - la vremea respectivă fuma - și o cola pe zi, „și abia mă descurcam să mănânc ceva”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon „La bani mărunți” cu Sergiu Manea, CEO BCR. Podcast amplificat de Republica

Sergiu Manea, care a preluat în urmă cu cinci ani conducerea celei mai mari bănci din România, a povestit că primul său salariu, o sumă echivalentă cu mai puțin de 80 de dolari, l-a primit în septembrie 1994. Se angajase înainte de terminarea facultății pe o poziție entry level, ca referent, la Banca Română pentru Dezvoltare, la Biroul de bănci corespondente, care azi se cheamă „financial institutions”.

Citește mai mult

Fetiță la laptop

Situația se poate schimba în orice moment și școli aflate acum în scenariul verde sau galben pot trece de pe o zi pe alta în scenariul roșu, dacă în cadrul lor vor fi confirmate 3 cazuri de Covid. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Citește mai mult