Foto: Guliver Getty Images
Momentele dificile și crizele îi înfățișează pe oameni așa cum sunt, iar purtarea măștilor devine dificilă (ce ironie avȃnd în vedere momentul…). Nesiguranța se transformă în furie, furia în agresivitate, agresivitatea în deznădejde, iar la final cel care reușește să canalizeze într-un sens sau altul această energie și să îi dea un țel devine erou. Generațiile au momentul lor de exprimare, momentul lor în care, la fel ca indivizii, își dau măștile jos și arată de ce sunt în stare.
Cele „five minutes of fame” pentru generația milenialilor poate să fie actuala criză și, mai ales, ieșirea din această criză.
Noi, romȃnii, am avut pe rȃnd generația „pașoptiștilor”, apoi pe cea care a realizat independența și pe cea a Marii Uniri… Americanii își numesc generația care a participat la cea de-a doua conflagrație mondială „The Greatest Generation”. Toate aceste generații, care au realizat ceva la momentul lor, au avut niște valori și niște țeluri pentru care au luptat.
Deși, aparent, această generație nu are un sistem de valori sau principii după care să se ghideze, crizele pot fi creuzetul pentru astfel de valori. Poate că rătăcirea aceasta identitară avea nevoie de o criză care să maturizeze o generație întreagă. Nesiguranța în propria credință și rătăcirea nervoasă pe care o văd la unii dintre reprezentanții acestei generații poate să fie semnul unui potențial enorm, nevalorificat încă. Poate să însemne faptul că lipsa exprimării coerente a acestei generații nu vine din esența sa, ci din cadrul în care s-a născut și a crescut. Este greu să te revolți sau să îți afirmi propriile valori atunci cȃnd „tati” îți dă bani să „ieși în oraș”, iar dacă „tati” nu-și permite acest lucru, singurul tău model de succes este unchiul care a plecat în străinătate și s-a întors cu „țoale de firmă” și cu o mașină. Nu știi exact ce a făcut acolo, dar ce „cool” e acea mașina…
Este greu să te revolți atunci cȃnd nu poți să-ți identifici aspirațiile. Și împotriva cui ar trebui să se revolte milenialii? Împotriva celor care i-au numit „fulgi de nea” și „idioți funcționali” sau împotriva lui „tati”?
Furia acestei generații există, însă ea nu este canalizată într-un mod coerent. Ea se exprimă prin negarea dreptului celuilalt la propria opinie. Aceasta se manifestă, poate, și pentru că există o dificultate majoră de argumentare a propriilor opinii. Iar atunci cȃnd argumentul este dificil sau imposibil (în unele cazuri) de formulat, intervine argumentul suprem al negării violente a oricărei alte păreri.
Dificultatea de a găsi propriile argumente și a le trece prin filtrul propriei rațiuni se datorează și modului în care au fost obișnuiți unii să existe. Li s-au livrat adevăruri și nu instrumente de căutare a adevărului. Li s-au spus lucruri certe și nu au fost stimulați să lupte cu incertitudini pe care să și le lămurească. Li s-a livrat prezentul, și nu dorința de a-și construi propriul viitor. Au fost numiți „campioni”, deși nu au realizat nimic…
Lipsa violentă de toleranță și obtuzitatea celor despre care vorbesc nu poate fi explicată în cȃteva rȃnduri, însă nici nu poate fi ignorată pentru că ea se reflectă și în modul în care sunt interpretate și respectate regulile de orice fel. Iar în această perioadă vobim mult despre reguli. Felul în care societatea a fost împarțită, într-un mod cu totul original, în „șmecheri” și „fraieri”, definiția „șmecherului” fiind aceea a unui individ care nu se supune niciunei reguli, a creat în bună măsură premisele acestui fapt. Bineînțeles, putem face apel la reminiscențe din perioada comunistă pentru multe dintre aceste manifestări.
Comunismul a uniformizat masele aspirȃnd la „omul nou”, omul cu identitate colectivă, depersonalizat și complet dependent de ceea ce i se transmite de la centru, capabil să execute dispoziții, total incapabil să gȃndească de unul singur și profund intolerant. Toleranța era doar un slogan pentru a crea antiteza cu societatea capitalistă.
Este generația milenialilor o generație pierdută, eșuată și lăsată în afara istoriei de propria atitudine? Este eternul dezinteres al acestei generații o schimbare de paradigmă sau un eșec monstruos? Este lipsa de perspective și aspirații a acestei generații o normalitate, o adaptare la contextul actual sau o dovadă a incapacității tuturor de a oferi aceste aspirații și modele? Este eternul „fun” doar un semn distinctiv sau un semn al declinului marcat de cultul pentru formele fără fond și neologismele adoptate fără conținut? Nu cred că știm în acest moment să răspundem la prea multe dintre aceste întrebări, însă în mod sigur trebuie să ne gȃndim la ele.
Probabil această generație are în primul rȃnd nevoie să fie luată în serios pentru a se lua, apoi, ea însăși în serios. Are nevoie de responabilitatea propriei existențe și a propriului viitor. Are nevoie să nu se mulțumească cu a fi doar incă o „generație de sacrificiu”, autovictimizȃndu-se și așteptȃnd să se întȃmple ceva providențial. „Astăzi” se transformă foarte repede în „mȃine”, iar „mȃine” devine și mai repede „prea tȃrziu”. Și mai e ceva… Ușor-ușor, „Generația Z” începe să ne judece…
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Normal că vorbim de realitate, când creierul nu a fost antrenat să gândească în viitor.
intr-un timp in care partidul Liber Schimbist era la ordinea de zi, cum Dumnezeu sa fi avut cineva vreo Linie Clara pe care s-o traseze copilului , iar el sa fie in stare sa-si formeze o opinie pertinenta in legatura cu ce se-ntimpla-n jurul sau ?
ma uit si acum la ei, dar si la cei ce-i pastoresc : Afirmi ca esti Democrat si European, dar Vrei sa Dispara un alt partid ptr. ca asa vrei tu ? ca nu-ti place politica dusa de el ? sau vrei JOS PARLAMENTUL ? moiiiii, da' ce fel de Stat de Drept e asta pe care-l vrei tu ? de unde Deruta asta teribila in capul multora , chiar si-n cazul unora care scriu pe aici ? ca trebuie facuta o curatenie strasnica prin partide, indiferent de orientarea lor politica, asta DA, TREBUIE ....dar, fara Parlament si Pluripartitism adevarat, Nu exista decit Autoritarism si Dictatura, oricit de Luminata s-ar declara ea ca este !