Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Mic ghid pentru un antreprenor care vrea să pornească un startup. De la validarea ideii, niciodată cu prietenii și până la găsirea finanțării, unde fondurile europene nu sunt cea mai bună soluție

Ionel Năftănăilă

Simți că te arunci puțin în gol. Așa a trăit Ionel Năftănăilă, un tânăr antreprenor, momentul în care a renunțat la job și s-a apucat de propriul business. Avea 35 de ani, familie, copii. 

„O să fiu foarte franc, noi am făcut la început foarte multe greșeli pe care nu le-aș mai face. Aș încerca să testăm ideea mult mai bine”, a spus întreprinzătorul, invitat duminică la emisiunea „În fața ta” de la Digi24

Năftănăilă, care este co-fondator al Prokuria, platformă online care se adresează companiilor care au nevoie de un control mai bun asupra operațiunilor de achiziții, a explicat care sunt pașii pe care ar trebui să îi parcurgă cineva care are o idee de afacere, până la punerea pe picioare a unui business. 

1. Ideea

Pentru a valida o idee de afaceri, este nevoie mai întâi să identifici o nevoie pe piață. Atenție însă, validarea unei idei nu se face cu prietenii, pentru că aceștia îți vor spune ceea ce vrei tu să auzi, avertizează Ionel Năftănăilă. 

Pe de altă parte, spune el, este o greșeală pentru un antreprenor să se ocupe personal de relația cu statul. Sunt suficienți contabili pricepuți care pot face asta.

2. Echipa

Următorul pas, după identificarea unei idei de business și a unei nevoi pe piață, constă în găsirea unei echipe.

„Fiecare dintre noi are puncte forte. Cred că e o greșeală să pornești singur. Din experiența noastră - suntem trei (asociați - n.n.) -, cred că foarte bine este ca echipa de fondatori să fie formată din cel puțin trei persoane. Și asta din câteva motive. Un motiv este că dacă sunt doar două și ajung la un moment dat la un blocaj, nu se mai pot debloca. Se poate întâmpla. Al doilea motiv este că gruparea de aptitudini și abilități necesare e foarte greu să o faci doar în doi.

Și o să dau un exemplu. Noi suntem un startup din zona de tehnologie. În momentul în care discuți de tehnologie, ai nevoie de cineva tehnic, care știe să scrie cod, știe să facă arhitectura unui produs care să se adreseze publicului tău. Dar în același timp ai nevoie de cineva care să știe cum se dezvoltă un produs, cum se iterează un produs, cum reglează produsul nevoia, strict din punct de vedere al utilizatorului. După care cineva trebuie să vândă produsul. Deci ai nevoie de cineva care să știe marketing și vânzări. După care cineva trebuie să se asigure că oamenii care folosesc produsul respectiv într-adevăr îl folosesc și nu intră acolo și își fac un cont și nu fac nimic prin platformă, pur și simplu nu beneficiază de avantajele pe care le aduce sistemul respectiv. Așadar ai nevoie de cineva cu experiență în customer support și în customer succes, care să ghideze utilizatorul, odată ce a intrat în platformă. Asta e un complex de lucruri pe care e foarte greu să le faci singur”, a explicat Ionel Năftănăilă.

3. Validare MVP. „Scopul e să testezi. L-ai făcut, l-ai aruncat în piață”

După ce a stabilit echipa, antreprenorul la început de drum trebuie să se gândească, în termeni de valoare adăugată, pentru utilizatorul final, care e versiunea minimală a platformei sau a produsului tău care satisface nevoia respectivă. 

„După ce ai găsit echipa, după ce ai nevoia, tu nu știi sigur că soluția ta rezolvă nevoia respectivă. Cea mai simplă variantă ca să te asiguri că într-adevăr oamenii din piața respectivă vor ajunge să folosească produsul tău, e să arunci undița în apă. Încerci să creezi ceea ce se cheamă, în limbajul antreprenorilor, minimum viable product (MVP), produsul cu cele mai puține caracteristici, dar care, după părerea ta, satisface nevoia publicului tău țintă. Orice lucru pe care îl pui în plus față de acest nucleu nu face decât să te întârzie și să te încurce. Nu ai găsit soluția, aproape sigur. Scopul e să testezi. L-ai făcut, l-ai aruncat în piață. Dacă ai utilizatori, foarte bine, dacă nu, faci ușoare schimbări, iterezi, până când începi să aduci oameni care să folosească produsul tău.

Trebuie să vă imaginați că atunci când ai un produs, ai un fel de găleată cu foarte multe găuri. Oamenii care vin să folosească produsul tău sunt ca apa pe care cineva ar pune-o în găleata respectivă.

Acum produsul tău nu e un produs finisat, frumos. Crapă pe la colțuri la început. E complicat. Pe măsură ce adaugi funcționalități potrivite, corecte, o să vezi că oamenii care intră pe platformă nu mai ies imediat”, a punctat Ionel Năftănăilă.

După ce a realizat un MVP, putem spune că antreprenorul are o validare a produsului său. Acum vine partea și mai grea: scalarea. În exemplul dat, asta înseamnă că pe platformă trebuie să atragă mulți utilizatori, trebuie să îi rețină și să își extindă operațiunea. Pe scurt, să facă din aceasta un business.

4. Finanțarea. „Plecăm de la premisa că bani sunt, important e să ai ceva solid și concret pentru a cere banii respectivi”

În ce moment cauți finanțarea pentru un startup? Ionel Năftănăilă a subliniat că sunt două momente în care un startup poate să caute finanțare.

Momentul nr 1 este atunci când încă nu are un produs validat de piață. „Poate ai ceva, poate ai o jumătate de platformă, poate ai o idee, poate ai niște clienti, dar nu unii care plătesc. Practic aici sunt niște bani care se dau pe o idee”. 

Al doilea moment e cel în care discutăm de investitori instituționali și de un produs validat care are nevoie de bani ca să se dezvolte și ca să se marcheteze corespunzător.

„Eu cred că momentul în care ne aflăm, ca economie, ca mers al lumii, este unul foarte propice inverstițiilor, startup-urilor din anumite puncte de vedere, depinde de domeniu, ce vrei să faci. Noi plecăm de la premisa că bani sunt, important e să ai ceva solid și concret pentru a cere banii respectivi”, crede antreprenorul.

Pentru a se finanța, startup-urile pot apela la investitori instituționali, fonduri de investiții sau așa-numiții angel investors, persoane care au câștigat bani, poate tot din zona de antreprenoriat, de startup, au vândut un business și ar dori să investească mai departe. 

Cât privește fondurile nerambursabile, Ionel Năftănăilă este de părere că, în cazul unui startup în tehnologie, de exemplu, acest tip de finanțare „mai mult încurcă decât ajută”, din cauza birocrației.

„Noi am analizat varianta finanțării cu fonduri nerambursabile. Poate o să pară ciudat ce o să spun, dar eu cred că, pentru un startup, în special un startup în tehnologie, în multe situații fondurile europene mai mult încurcă decât ajută. Am atâta încărcare administrativă pe aplicare, pe raportare, am înghetarea specificațiilor, în momentul în care depun un proiect pentru fonduri nerambursabile. Lucrurile astea mă constrâng în momentul în care îmi dau seama că acel MVP nu e ceea ce trebuie. Dacă vreau să schimb ușor, să mă adresez unui alt segment din piață, eu nu mai pot să fac asta, pentru că trebuie să respect proiectul pe care am aplicat”, a explicat antreprenorul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon