Ministrul Culturii: Vom construi în București o sală de concerte cu 2.400 de locuri

La fiecare ediție a Festivalului George Enescu, România culturală deplânge lipsa unei săli de concerte adevărate, care să ofere o acustică pe măsura valorii artiștilor invitați să cânte la București. 

Sala Palatului este o sală făcută pentru congrese, necum pentru muzică, spune Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, care vrea să construiască o nouă sală de concerte în Capitală. Aceasta ar urma să aibă o capacitate de 2.400 de locuri, să reflecte statementul architectural al anilor 2016-2020 și să ofere „un spațiu cultural multifuncțional”, în care barierele dintre artiștii creatori și publicul consumator să dispară. 

Într-un interviu pentru Republica.ro, Vlad Alexandrescu a vorbit despre investițiile în infrastructura culturală. 

Cum poate deveni cultura profitabilă în România?

Poate deveni, a și devenit deja aș spune. Nu știu dacă știți, dar conform datelor pe care Guvernul României le-a transmis la Comisa Europeană, industriile culturale și creative aduc la bugetul statului până la 7% din PIB, în condițiile în care informatica aduce 3%. Lucrul ăsta nu se cunoaște, dar e punctul de plecare al unei reflecții pe care o avem la Ministerul Culturii. E un program de care se interesează în mod special primul ministru. Ideea este să luăm act de faptul că industriile culturale și creative sunt unul dintre motoarele dezvoltării economice și aducerii de prosperitate în România. Și să încercăm să cuplăm obiective de patrimoniu, muzee, alte instituții de cultură, precum teatre, filarmonici, opere, cu produsele altor instituții culturale și creative, astfel încât să organizăm în jurul instituțiilor de cultură, în jurul muzeelor, niște spații intermediare între orașul propriu zis și patrimoniu și industria culturală. Și aici stăm foarte prost. Aici e problema.

Dați-ne, vă rog, un exemplu concret de astfel de spațiu.

Haideți să luăm Muzeul Național de Artă. Te duci la Muzeul de Artă cu familia, cu copiii. Intri în galeria de artă europeană. Acolo ce vezi? Vezi niște tablouri extraordinare, vezi El Greco, vezi Rembrandt. Dar ce vezi în jurul acelor tablouri? Mai nimic, în sensul în care ai o etichetă, cu autorul, titlul lucrării și data. În momentul în care ai terminat cu galeria de artă, ești condus în mod automat spre ieșirea din muzeu, se deschide o ușă și te trezești din nou în piața Revoluției. Lipsește acompaniamentul, dacă ajungi la Luvru sau la British Museum sau la Tate Modern, ai un acompaniament cultural, istoric, de istoria artei, pe toate nivelele, toate vârstele, toate limbile. 

Nu asta mă interesează foarte mult, asta se poate remedia relativ ușor, ce mă interesează este momentul în care ieși din muzeu sau ești pe punctul de a ieși din muzeu și în care ești aruncat în spațiul urban, fără să mai beneficiezi de o perioadă intermediară de după vizită și înainte de viața ta din duminica respectivă. Aici s-au organizat foarte mult muzeele din străinătate, au făcut cafenele, mici restaurante, magazine cu obiecte care reiau temele muzeului și care nu sunt niște simple suveniruri. Ci niște obiecte prin care industriile culturale și creative repropun temele din muzeu, într-o formă accesibilă, care este în contact cu viața reală. În felul ăsta muzeul nu devine doar un loc de conservare a patrimoniului, ci un pol de agregare al spațiului viu în jurul spațiului muzeal. Și din toate astea se pot face bani, în sensul bun.

Care este primul muzeu pe care intenționați să-l schimbați în acest sens?

Acest lucru nu poate fi făcut de către minister, pentru că ministerul nu poate face micro-management cu fiecare muzeu. Dar ce se poate face și o să facem este ca atunci când scoatem la concurs postul de director de muzeu să introducem în caietul de obiective al managerului cât mai multe dintre aceste obiective care sunt firești și care țin de administrarea contemporană a muzeelor.

Pe lângă acest lucru, unele muzee au nevoie însă de mari investiții. Acolo unde aceste investiții au fost făcute, rezultatele s-au văzut.

Unele n-au nevoie de investiții. Muzeul Național de Artă arată foarte bine din punct de vedere al ținutei. Problema e că nu are o cafenea, nu are o librărie, nu există un acompaniament al vizitatorului. E vorba de colaborarea cu comunități creative pentru a dezvolta produse culturale complementare. Se pot imagina foarte multe lucruri pornind de la un muzeu atât de mare, care oferă resurse aproape infinite. Eu nu văd deocamdată acest lucru. Putem să ne gândim și la muzee mai mici, Muzeul Hărților și al Cărților vechi, în care vezi hărți, la hărți vezi un preț, costă 500 de euro, ceea ce este destul de bizar pentru un muzeu. Dar poate aș vrea să văd mai mult, poate aș vrea să introduc un copil în istoria cartografiei, a reprezentării geografice a Europei, să existe cumva o parte de doing. 

Care sunt marile investiții în infrastructura culturală pe care urmează să le faceți? Mă refer aici la săli de concerte, de spectacole. La fiecare ediție Enescu, vorbim despre acustica proastă a Sălii Palatului și totuși nu s-a construit până acum nicio altă sală de concerte.

Asta a fost ideea de la începutul mandatului meu de a obține finanțare și de a demara procedurile pentru construcția unei săli de concerte, cu o capacitate de 2.400 de locuri. E nevoie de o sală de concerte pentru Festivalul Enescu, așa cum se spune la fiecare doi ani, Sala Palatului nu este o sală de concerte, este o sală de congrese. Ne trebuie o sală care să fie un statement arhitectural al anilor 2016-2020, care să ofere condițiile de acustică necesare. Știți că anul trecut s-a inaugurat în Franța nouă Filarmonică și cam în fiecare capitală europeană s-au construit săli de concerte în ultimii ani. Noi o gândim ca un pe un spațiu multifuncțional de artă, așa vrem să o facem, un concept nou care să asocieze arta contemporană cu muzica, în care să existe și ateliere, galerii vizuale, în care să cadă barierele între artiștii creatori și publicul consumator. Sperăm să obținem finanțare pentru acest proiect în cursul anului 2016 și să și demarăm un concurs internațional de arhitectură.

De unde veți obține finanțarea?

Sperăm să obținem finanțare de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei.

Când ar putea începe construcția?

Noi sperăm să facem totul destul de repede, astfel încât acest proiect, odată angrenat, să devină ireversibil. Ar fi destul de greu să îl luăm de fiecare dată de la capăt. Vreau să pornim cu el anul acesta, astfel încât să nu mai poată fi întors înapoi și să fie continuat de Guvernul care va veni.

Ce alte investiții aveți în plan?

Astăzi se lansează un concurs internațional de proiecte pentru restaurarea și modernizarea clădirii Muzeului Național de Istorie și acest proiect privește o clădire monument istoric, care a fost inaugurată în 1901 ca noul Palat al Poștelor și care a fost serios afectată de cutremurele din 1940 și 1977. E închisă de 14 ani, cu excepția Colecției Tezaur, a Columnei lui Traian și a unor expoziții temporare. Valoarea estimată a lucrărilor va fi de 90 de milioane de euro fără TVA.

De unde vin banii?

Banii sunt în buget pentru concurs, e vorba de premiile pentru concurs, și finanțarea externă sperăm să o obținem în toamna lui 2016 tot prin Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Lucrările vor fi licitate și implementate de Ministerul Culturii. Vă mai spun niște lucruri, dăm drumul la Palatul Culturii din Iași, acum vin de la Iași. Inaugurarea va fi în aprilie, a fost o investiție enormă care a durat mai mulți ani. O restaurare extrem de laborioasă, obiectivul e din secolul 19, dar dedesubt s-au găsit vestigii ale unui palat din secolul 18 și mai jos vestigii medievale, care au fost puse în evidență prin decopertarea planșeelor de la parter și înlocuirea lor cu sticlă. Dedesubt,avem o iluminare, un ecleraj special care face vizibile aceste ruine. Foarte bine lucrată restaurarea, cu componente artistice interesante, cu elemente de lemn, de piatră, de frescă, vitralii. S-a lucrat enorm acolo. Începem lucrări de restaurare și consolidare la Muzeul Național al Țăranului Român, am semnat ordinul de ministru de începerea lucrărilor și ele vor viza consolidarea turnului și reabilitarea întregii clădiri. Vom demara lucrări de consolidare și restaurare la Muzeul „George Enescu”, Palatul Cantacuzino, la Muzeul Kalinderu și la Biblioteca Franceză Omnia din Craiova. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp