Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Ministrul Economiei: 4-5 echipe lucrează pentru a produce ventilatoare în România

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a spus la postul Digi24, că mai multe  echipe lucrează separat pentru a produce ventilatoare în România. Acesta crede că a fost o greșeală strategică din partea autorităților române să nu se asigure că în țară există măcar un producător intern de echipamente medicale. 

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Eu cred că până acum a fost o direcţie strategică greşită a economiei româneşti să nu avem în ţară un producător de echipamente medicale, cum e acest ventilator, care este vital nu numai în tratarea acestui coronavirus, a acestei pandemii, cât practic este necesar în orice spital din România. Eu sunt optimist, se lucrează, cred că sunt vreo 4-5 echipe la nivel național, care lucrează separat. La mine se strâng mai multe informaţii de la aproximativ toate echipele”, a spus ministrul economiei la Digi 24.

Printre cei care lucrează la producerea unui ventilator sunt Dacia-Renault, Ford şi mai multe companii „din orizontala industriei auto”.

„Dacia încearcă să producă un ventilator cu ajutorul unui producător de ventilatoare. Academia Tehnică Militară va produce, dacă va reuşi şi sper să reuşească, un ventilator care este producţie românească”, a precizat acesta.

La Târgu Mureş un alt grup de inventatori care au făcut deja un test pe plămânul artificial, iar produsul lor este în procedura de omologare. Însă până a fi omologat mai are nevoie de ajustări

„Mai există, de ceva timp, dar mai nou în discuţie, un producător român, n-aş vrea să-i dau încă numele, în Bucureşti, care lucrează la o concepţie românească de ventilator, un ventilator care poate fi folosit atât în spitale, în zona de ATI, legat la instalaţia de comprimat oxigen a spitalului, cât şi separat, cu o instalaţie de oxigen la patul oricărui bolnav", a precizat Popescu.

El a spus că este în fiecare zi în contact cu toţi cei care încearcă să facă ventilatoare. „Eu sunt convins că vom avea cât de curând un ventilator concepţie românească în România, după care va trebui să ne gândim foarte serios şi să avem şi o producţie românească de ventilatoare”, crede el.

Rugat să facă o estimare de timp până când un astfel de ventilator va fi gata, el a spus că cel mai probabil „este vorba de săptămâni”.

Biocide care ar putea fi produse în România

În această perioadă, există și o criză de biocide, care ar putea fi atenuată prin începerea producției la nivel local.

Antibiotice Iași a depus la Institutul Cantacuzino o solicitare de omologare a două tipuri de biocid, unul destinat persoanelor fizice, iar celălalt pentru spitale.

Joi, în ședința de guvern, a fost aprobată o ordonanță pentru modificări la Codul fiscal, astfel încât alcoolul etilic să poată fi denaturat și scutit de accizare. Alcoolul etilic denaturat este materia primă pentru alcoolul sanitar și pentru biocide. În condițiile în care Farmec, Antibiotice Iași, dar și OMV Petrom și alți producători mai mici și-au exprimat intenția de a produce biocide, vom avea stocuri suficiente, a spus ministrul Virgil Popescu, potrivit sursei citate.

De la jumătatea lunii aprilie, începe producția de măști în România

Oficialul a afirmat că din 15 aprilie va începe producția internă de măști de protecție. Echipamentele din China care vor permite acest lucru sunt pe drum, iar de la jumătatea lunii va începe producția de măști chirurgicale în Maramureș, aceasta putând ajunge la 500.000 de bucăți pe zi.

De asemenea, la Romarm, vineri se încarcă cele trei linii tehnologice care vor produce tot 500.000 de măști chirurgicale pe zi.

Din 19 aprilie, Romarm va începe și producția de măști pentru sistemul sanitar, de tip FPP2, și tot în jurul acestei date este preconizată demararea producției de măști FFP2 și în Maramureș.

„Eu cred că în a doua parte a lunii aprilie vom avea un milion de măști chirurgicale zilnice și 300.000 de măști FPP2, dar în paralel sunt și alți producători care au comandat deja utilaje pentru producerea acestui tip de măști, așa încât la sfârșitul lunii aprilie se va ajunge la peste 1.300.000 - 1.400.000 de măști chirurgicale pe zi”, a anunțat ministrul economiei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult