Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Moneda europeană a depășit pragul psihologic de 4,8 lei. Analist: Nu ai cum, într-o țară cu un deficit comercial în creștere, să nu ai presiune pe cursul de schimb

euro - Foto Guliver/Getty Images

Foto Guliver/Getty Images

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, vineri, un curs de referinţă de 4,8026 lei/euro, în creştere cu 0,4% faţă de valoarea atinsă joi, acesta fiind cel mai mare nivel anunţat vreodată de BNR. Dolarul american şi preţul aurului au atins noi niveluri record, scrie News.ro.

Principala cauză pentru devalorizarea leului o reprezintă majorarea deficitului comercial, spune analistul economic Iancu Guda.

„Adâncirea deficitului comercial la peste 17 miliarde de euro pe parcursul anului trecut reprezintă principala cauză fundamentală pentru deprecierea monedei naționale. De asemenea, accentuarea tensiunilor geopolitice, protecționismul alimentate de populisme generalizate precum și problemele din China contribuie la creșterea primelor de risc - activele sigure se apreciază, inclusiv aurul. În acest context, monedele din țările emergente cu deficite duble - comercial și fiscal - sunt cele mai expuse. Iar România înregistrează cele mai mari deficite gemene raportate la PIB din UE”, a explicat Iancu Guda.

Dolarul american, cotat indirect în piaţa românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a crescut de la 4,4307 lei la 4,4462 lei. Astfel, pentru a opta oară, în ultimele trei săptămâni, dolarul ajunge la un nou nivel record în raport cu leul.

Preţul gramului de aur a crescut de la 229,4268 lei la 233,5122 lei. Este a şaptea oară consecutiv când preţul aurului ajunge la un nou nivel record.

„Noi am stimulat consumul fără ca la nivelul producției interne să avem o creștere. De la lună la lună importăm mai mult decât exportăm. Ca să poți plăti acele importuri tu licitezi pe piața valutară. Sigur, compensăm cu ce încasăm din exporturi, dar tot este un deficit. Și atunci noi avem o cerere mai mare decât oferta de pe piață. Nu ai cum, într-o țară cu un deficit comercial în creștere și mare, să nu ai presiune pe cursul de schimb”, a spus la Digi24 profesorul de economie Cristian Păun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • E frumos să spui că trebuie să stimulăm producția în detrimentul consumului. Dnii. experți economiști ar putea să depășească nivelul de lozinci și să indice acele căi economico-financiare concrete prin care se poate stimula producția.
    • Like 1
    • @ Voicu Nicolae
      Nu trebuie să ne scremem mintea ci să ne uităm în jur la țările grupului de la Visegrad, Ungaria de exemplu are excedent comercial deci se poate. Polonia e iar un model de urmat mai ales în ceea ce privește finanțarea companiilor autohtone și de altfel de anul trecut e oficial în rândul țărilor dezvoltate, e prima țară din estul Europei care a primit statutul ăsta. Nu trebuie decât să gândim și noi și să nu mai așteptăm doar pomana vesticilor sau a corporațiilor, fără firme cu capital autohton nu vom fi niciodată cu adevărat dezvoltați și vom avea în permanență deficit comercial.
      • Like 1
    • @ Adrian Ionescu
      Nu exista viitor pentru capitalul cu adevarat autohton si privat. Acest gen de firme nu au forta sa impuna pietei un pret care includa cresterea cursului cu materiile prime si cresterea salariilor; deocamdata supravietuirea se face din capitalul acumulat. Aici se afla amortizorul de inflatie si pare ca acesta s-a epuizat.
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Nivel record al Euro? Ingrijorati ca am stimulat consumul? Ce cale mai concreta de a-l “de-stimula” decit scaderea puterii de cumparare a monedei nationale?
      Uite asa cumparam mai putin de la smecherii din Visegrad (ai dracu’ capitalisti) si reducem deficitul comercial. Cind o ajunge Euro la 8 Ron vom avea un excedent comercial asa de mare ca o sa-i speriem pe nemti si vor da navala englezii sa vina sa se angajeze in sectorul de constructii de la noi. (Da’ intii ii cautam la pasaport ca au vrut Brexit amaritii)
      • Like 2
    • @ Val Verde
      Era sa cad de pe scaun de ras. :)))))))))))
      • Like 0
    • @ Voicu Nicolae
      Cred ca un om cu minima educatie financiara si economica stie lucrurile astea. Iar daca cei care ne guverneaza nu stiu, nu au nevoie de experti ci de un sut in fund. Sa-si dea demisia.
      • Like 0


Îți recomandăm

poseta pe scaun

Meteahna chiulului nu m-a părăsit nici în anii de facultate când, după prima oră de curs (cursurile ţineau două ore, cu pauză între ele), îl luam de mână pe soţul meu (pe atunci prieten şi apoi logodnic) şi îi spuneam „Hai să plecăm!” El (corect, disciplinat şi pasionat de fizică) încerca să se opună, dar până la urmă venea cu mine să hoinărim pe străzi sau prin parc, îmbrăţişaţi. Era atât de plăcut! foto: Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Grădina care începe cu o decizie, nu cu un buget: Kaamos. Dacă stai în fața grădinii tale și simți că „lipsește ceva", cel mai probabil nu îți lipsește un obiect nou, ci o idee clară despre cum vrei să arăte

Pentru mulți dintre noi, grădina reprezintă cu mult mai mult decât o bucată de teren în plus sau locul unde mai tundem iarba din când în când. Este cea mai importantă „cameră” a unei familii pe timp de vară. E locul unde copiii învață să descopere natura, unde prânzul de duminică se prelungește până la cină și unde, după o zi lungă, reușești în sfârșit să lași telefonul din mână pentru o jumătate de oră de liniște.

Citește mai mult

Hormuz - nava SUA

Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele invizibile care susțin producția globală. foto Profimedia

Citește mai mult